De acum articolele noi vor apărea numai pe noul site DincoloDeMedicina.blogspot.ro

Ne-am mutat la DincoloDeMedicina.blogspot.ro

Începând de astăzi am mutat blogul la DincoloDeMedicina.blogspot.ro

Toate articolele noi de acum înainte vor fi publicate doar pe noul website.

Articolele vechi anterioare de pe DincoloDeMedicina.wordpress.com vor rămâne pe loc pentru a fi citite, sharuite și studiate. Vă recomand să citiți mereu articolele mai noi, fiindcă pe măsură ce fiecare dintre noi evoluează în maturitate, în cunoaștere, orizontul ni se lărgește, iar în știința teoretică, precum și în știința experimentală apar pași înainte cel puțin săptămânal, dacă nu zilnic.

Vă încurajez să întrebați medicul online sau la domiciliu, să citiți despre tatamente, inovații,astfel încât să nu neglijați sănătatea, fiindcă este mult mai ușor de pastrat decaât de tratat. Din pacate nu ne dăm însă seama dfecât atunci când trebuie să o recuperăm.

Dacă v-ați abonat la acest site și doriți să primiți noutăți, știri, actualizări despre noile curente științifice și actualizări de comentarii, vă rog să vizitați noul site și să vă abonați la RSS-ul DincoloDeMedicina.blogspot.ro

Daca v-a plăcut vreun articol, scrieți un comentariu la finalul acestuia, faceți share pe Facebook, Twitter și alte rețele de socializare ca să afle lumea. O societate cultivată este o societate mai sanatoasă.

Cu bine!

doctotul-pilula-consultatii-la-domiciliu-bucuresti-transparent.png

Anunțuri

Un tratament pe înţelesul tuturor pentru scleroza în plăci

Articol aparut in revista Flacara in 1986. Ideile suntla nivelul cunostintelor si naivitatii specifice lui Adrian Paunescu,

ADRIAN PĂUNESCU :

Intrucît foarte mulţi cititori ne-au scris cerîndu-ne să-i ajutam să ajungă la Valeriu Popa cu cazuri de scleroza în placi, leuconevraxită etc. Și aşa cum am spus, nu stă in puterea noastra să ne ocupăm de cazuri, întrucăt sunt și foarte multe și nici nu-i obligaţia unei redacţii să aranjeze întîlniri intre bolnavi și cei ce îi pot trata, ne permitem să facem ceea ce nu se face și anume, să rugăm pe inginerul Valeriu Popa să facă public tratamentul pe care l-a urmat bolnava Husaru Maria din Ti­mişoara, despre care am scris în Flacăra din 6 iulie 1984. Trebuie să recunoaşteţi şi dumneavoastră, stimaţi cititori, că aşa ceva e destui de rar, ca posesorul unui trata­ment, în loc să-l exploateze şi să-1 ascun­dă, să-l dea publicului cu toata genero­zitatea.

Dar iată ce ne-a spus Valeriu Popa, doar povestindu-ne ce a făcut Maria Hu­saru şi neîndemnănd neapărat pe cineva să facă aşa. Dacă vreunul dintre bolnavii fără nicio şansă consideră că poate să se re­găsească în aceasta şansă, am fi fericiţi să fi fost părtaşi la un caz sau la mai multe cazuri de însănătoşire, despre care am vrea – desigur – să aflam veşti prin scrisorile pe care le aşteptam la redacţie. Noi credem că acei pe care Valeriu Popa i-a ajutat au datoria să ajute la rîndul lor pe alţii şi să ajute în cauza elucidării aces­tui caz atît de interesant, care este Vale­riu Popa.

 

Deci, ce a făcut Maria Husaru ?

VALERIU POPA: Mai întîi să dau defi­niţia pe cale nutritiva a ceea ce cred eu că este scleroza în placi.

  • Credeţi intuitiv sau cercetînd ?
  • Cercetînd lucrările celor care s-au ocupat pe cale naturala de această ma­ladie incurabilă.
  • De ce nu este cunoscuta metoda în medicina curenta ?
  • Pentru că medicina curenta a mers pe folosirea medicamentelor mereu indus­trializate, chimizate, care au dat în pri­mele începuturi nişte satisfacţii momen­tane. Insă cu timpul boala a revenit şi s-a agravat. Or, trebuie recunoscut că vinde­carea cea mai buna este autovindecarea, care se face prin cunoaştere, autocunoaştere, prin cunoaştere şi acţionare sinceră în consecinţa.

Vreau să menţionez că vor cîştiga aceasta partidă (autovindecarea) toţi cei care vor recunoaşte că sînt vinovaţi, au încredere în ei înşişi şi încep lupta ase­meni unui individ aflat în pericol de înec, ale cărui rezerve lăuntrice sînt atît de pu­ternice încît cei care ar încerca să-i sal­veze fără să-şi ia masuri de protecţie pot fi chiar ei periclitaţi de înec. Toţi au şanse, însă cîştiga partida 10-15 la sută dintre cei care încep autovindecarea.

  • Un om care simte că se îneacă e atît de puternic în dorinţa lui de a se salva încît dacă alt om vrea să-l ajute…
  • Şi nu este atent, individul supus îne­cului îl prinde şi îl imobilizează şi îl poate îneca şi pe el. Această rezervă trebuie în­ţeleasa şi aruncata în luptă, înlăturînd frica şi neîncrederea, atît la cel în cauză cît şi la cei din jurul său.
  • Spuneţi deci, ce a făcut Maria Hu­sarii, fosta bolnavă de scleroză în plăci.
  • Şi alţii. Mai intîi, ce este scleroza în plăci, leuconevraxita diseminată? Este starea cînd se distruge sistemul nervos în urma flămînzirii nervilor şi a creierului mare şi mic. Boala aceasta este cea mai clară ilustrare a acţiunii distrugătoare a amidonului şi a alimentelor din aluat, deci este o boala metabolică. „În timpul celor 50 de ani de cercetări ale mele, zice Sovurin, nu am întîlnit niciun caz de vin­decare totală la oamenii ce folosesc pîine, produse din aluat – pîine albă, ali­mente ce conţin amidon, şi invers – oa­menii ce trec la alimentaţie cu legume şi fructe crude, folosind în acelaşi timp şi maximum 3 litri de sucuri şi spălînd des intestinul gros, se vindecă complet.”
  • Care este de fapt formula ?
  • Formula sucurilor ?
  • Formula vindecării.
  • Dumneavoastră vreţi să mă întrebaţi cum acţionează ?
  • Eu vreau să va rog să ne spuneți ce trebuie să facă un om care vrea să se vindece, ce a făcut bolnava de s-a vindecat de scleroză în plăci ?
  • Dimineaţa, între orele 7 şi 11, i s-a recomandat să consume sucuri din următoarele fructe şi legume: 470g suc de mere ionatcme obţinut din 750g fructe, 250g suc de morcovi obţinut din 400g legume, 100g suc de varza alba obţinut din 200g legume, 100g suc de sfecla roşie obţinut din 150g legume, 50 g suc de păstîrnac obţinut din 100g legume, 25g suc de ceapa obţinut din 40g le­gume, 5g suc de usturoi obţinut din 3 că­ţei, 50g miere de albine.

Prînz la ora 13: 125g grîu încolţit, 25g miez de nucă, 500g pere, 25g miere de albine.

Cina la ora 19: 125g griu încolţit, 25g miez de nuca, 500g mere ionatane, 25g miere de al­bine.

Cantităţile la alimentele recomandate pentru mesele de prînz şi seara pot fi crescute după cerinţele organismului. Gra­majul prescris poate fi măsurat în centilitri cu un tub gradat aproximativ.

  • Aceste cantităţi pe care le spuneţi – 470g sau 25g – sînt fixe ?
  • Sînt fixe întrucît combinaţia da reac­ţia necesara numai în proporţiile acestea pentru purificarea sîngelui. La baza aces­tei metode de tratament stă ideea readu­cerii sîngelui în parametrii iniţiali — un pH între 7,35-7,42-7,45*- cu celelalte ele­mente componente ale lui.
  • Ce a mai făcut bolnava ?
  • Pe lîngă nutriţie, a fost contribuţia mea personala prin ideea împachetării picioarelor bolnavei într-un costum flanelat din bumbac (izmene, pantalon bărbătesc pentru piele), care se umezeşte în fiertură de paie de ovăz şi se îmbracă. Acelaşi lucru se face şi cu o pereche de ciorapi groşi, tot muiaţi în lichid. După aceasta ope­raţie se trage un sac de nailon pînă la subsuori. Peste brîu se încinge un prosop, care să nu fie prea rigid, şi se fixează sa­cul de nailon cît mai ermetic cu un cor­don, dar să nu lezeze circulaţia sîngelui. în condiţiile acestea a stat bolnava o ora şi jumătate, după care s-a dezbrăcat, s-a spălat cu o soluţie de oţet de mere şi apa în proporţie 1:1- aceasta pentru a spăla toxinele care au rezultat în urma trans­piraţiei. Această formă de tratament s-a făcut o seară da — o seara nu, timp de 42 de zile, respectiv 21 de bai. După aceasta s-a făcut o pauză de 10-15 zile. După aceea s-a reluat pînă cînd s-a ob­ţinut o redobîndire a sănătăţii.

Atenţie : cînd ieşiţi d«n baie, nu mai circulaţi, mergeţi direct In pat spre a vă feri de răceală şl în timpul tratamentului, de gripa.

Cum s~a obţinut fiertura ? într-un vas

de 10 litri se introduc pcîeîe de ovăz to-

 

Cum s-a obţinut fiertura .? într-un vas de 10 litri se introduc paiele de ovăz to­cate sau presate, peste care se toarnă apa şi se procedează la fierbere timp de o oră — o oră şi jumătate, astfel incit să scadă circa 3 centimetri din volumul apei din cratiţă. Se tasă să se răcească, se strecoară şi în lichidul respectiv se în­moaie costumul. Conţinutul rămas nu se arunca, ci se foloseşte pînă la terminare.

  • Şi acesta este tratamentul pentru scleroza în placi şi leuconevraxită?
  • Sigur, mai sînt şi punctele de auto-masat pe talpă. Este bine, precizez, să se facă automasaj. Acolo unde nu se poate, unde situaţia nu permite ca individul să-şi facă automasaj, este admis să fie făcut şi un masaj de către un membru a1 familiei sau alta persoana, care trebuie să se găsească în stare de sănătate.
  • De ce ?
  • Pentru că un individ în stare de boală emite vibraţii energetice care pot dăuna celuilalt. Punctele care trebuie masate, sau de preferinţă automasate, şi care se găsesc în talpă sunt rinichiul, canalul uretral, vezica urinara, stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul, bila, intesti­nul gros ascendent transversal, descen­dent.
  • În ordinea aceasta ?
  • În ordinea aceasta trebuie făcut şi continuînd cu zona rectalâ, cu paratiroida, zona capului, coloana vertebrală.
  • Atenţie: toate acestea, în proiecţia lor de pe talpă. Spun asta pentru că pot fi și oameni neobişnuiţi cu termenii pe care-i folosim noi şi care să nu înţeleagă că nu este vorba de talpă, poate că ar fi bine să alăturăm şi un desen al zonelor care trebuie masate.
  • O să facem. Trebuie continuat cu co­loana cervicală, coloana vertebrală dor­sală, coloana vertebrală lombară.
  • În ce direcţie se face masajul, urmînd ce sens – al acelor de ceasornic ?
  • Al acelor de ceasornic, deci de la stînga la dreapta. Trebuie continuat cu zona coccisuiui şi zona limfatică supe­rioară, inferioară şi marea limfă.

Clisma trebuie făcută cu un litru şi ju­mătate de ceai de muşeţel, care se ob­ţine din doua linguri de ceai de muşeţel, prin infuzie. Se face zilnic, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, pe stomacul gol.

Redau în cele ce urmează metoda de încolţire a grîului. Un kilogram de grîu din recolta anului acesta se pune într-un vas cu 5 litri de apă, se lasă 8 ore la un loc încâlzit. După aceea, se aruncă apa, se spală şi iarâşi se pune să stea cu apă timp de 8 ore. Din nou se aruncă dpa şi se spală şi iar se ţine 8 ore cu apă. După aceasta se spală şi se pune pe un tifon, pe o masă, şi se lasă pînâ ‘începe’ să încolţească. Cînd creşte colţul de 1 mm şi râdâcinile de 1,5 mm, se introduce în sticle de lapte cu gîtul larg şi se ţine în frigider şi se consuma în timpul săptâmînii în cantităţile prescrise. Bine ar fi să se pregătească zilnic, progresiv.

Este necesar ca apropiaţii bolnavului să nu-l agaseze cu sfaturi şi sperieturi.

Vreau să atrag atenţia pentru acei care nu sînt hotâriţi în totalitate să se autovindece prin metoda arătata mai sus, să nu o facă decît în momentul în care s-au decis, întrucît greşeli comise pe timpul tratamentului – de a consuma alte alimente decît cele indicate – pot duce la înrăutăţirea bolii. Aceasta deoarece în timpul autotratamentului cu nutriţia aceasta curată se ajunge la diminuarea focarelor microbiene care s-au dezvoltat în exces ca urmare a unei nutriţii negli­jente.

  • Fără cunoaşterea valorii reale a tu­turor alimentelor.
  • Focarele acestea microbiene, bacte­riene, virotice care s-au dezvoltat în exces se diminuează în timpul tratamentului de care vorbim, iar consumarea de alimente care nu sînt admise face ca focarele mi­crobiene care s-au diminuat, dar care sînt, fireşte, foarte puternice, că altfel n-ar fi rămas, în momentul recreării me­diului în care s-au dezvoltat, explodează în proporţie geometrică.

De aceea, spun încă o dată: acest autotratament mai degrabă să nu fie în­ceput decît să fie încălcat. Exemplu: o pro­fesoara de la Timişoara a poftit doua bucăţele de brînzâ, cît mărimea unei nuci.

  • Dupâ cîte luni de tratament ?
  • Dupâ 6 luni de tratament; şi a căzut din nou la pat, redresîndu-se foarte greu,
  • Şi acum ce face ?
  • A trecut din nou pe severitate.
  • Ceea ce spuneţi dumneavoastră, Va­leriu Popa, seamănă foarte bine cu sfa­turile bâtrînilor : „Măi băiete, mai bine nu te scoli după prima răceală decît s-o iei pe-a doua, Să mi te întoarcă boala”. Ţi­neţi minte, nu ?
  • Da, da.
  • Vâ rog să continuaţi. Spuneţi-ne de ce în toate dietele pe care le-aţi folosit, nu prescrieţi carne? Să merg mai de­parte: e vreun regim alimentar în care să prescrieţi carne ?
  • Nu numai că o consider inutilă, dar carnea e şi dăunătoare.
  • În toate cazurile ?
  • În toate cazurile. Cum dealtfel este şi consumul de zahăr, de produse din faină albă, produse cu mult amidon. Pen­tru autovindecare, carnea şi celelalte pro­duse nu sînt indicate în nicio boală. Proteinele atît de mult recomandate pot fi găsite în cereale crude, în seminţe, nuci, în laptele crud şi pentru anumite afec­ţiuni, în ouăle crude. Acolo unde sînt fo­losite căldura în exces, frigul în exces, conservarea (adică murături prin acidi­tate sau alcafinitate).
  • Cum adică ?
  • Adică murături făcutr cu sare sau oţet.
  • Cum se şi fac.
  • Nu este bine să se consume nici de cei bolnavi, nici de cel sănătoşi. Prin fierbere se ajunge la transformarea calciu­lui organic în calciu anorganic şi în felul acesta are loc dezvoltarea diferitelor forme microbiene, bacteriologice, virotice în exces care în final, introduse în orga­nism, permit instalarea unor boli greu de învins, de multe ori boli incurabile,
  • Bolnavul mai ia medicamente ?
  • Numai la început şi, treptat, se eli­mină medicamentele.
  • Dumneavoastră puneţi în discuţie, de fapt, bucătăria europeană în genere, în anii trecuţi se făceau simţite încercări pa­lide de a fi contestate metodele bucătă­riei cu multe sosuri, cu multe prăjeli, dar dumneavoastră acum aproape că desfiin­ţaţi bucătăria.
  • Pentru redobîndirea sănătăţii, practic cei care o doresc trebuie să închidă atît aragazul cît şi frigiderul şi toate mijloa­cele care diminuează valoarea nutritivă a alimentelor, aşa cum natura ni le oferă.
  • Dar nu ni te oferă tot timpul. Iarna nu ni le oferă.
  • Cei care vor să fie în echilibru fizic şi psihic, se pregătesc. Pentru fiecare sezon se găsesc legume, fructe, seminţe care printr-o sistemă bine gîndită, fiecare poate să le folosească pentru menţinerea sănătăţii sale.
  • Dar legumele cum pot fi păstrate ?
  • Legumele pot fi păstrate aşa cum se obişnuieşte – în pivniţe în nisip, în canale practicate în curte, acoperite cu pene, cu frunze, aşa cum o făceau înaintaşii noştri.
  • Și cei de la bloc, deci majoritatea?
  • Cei de la bloc şi cei care au bolnavi ce trebuie trataţi este bine să-şi găsească la prieteni, la cunoscuţi care vor să-l ajute, să conserve legumele, fructele aproape natural — în curţile acestora sau în pivniţe. De aceea, sistemul de autotratament este destul de greu, mai cu seamă la condiţiile actuale ale civilizaţiei şi cîştîgă cei care se întorc la natură.
  • Da, şi vor ca să-şi redobîndească ceea ce ieri au distrus, urmare a necu­noaşterii.
  • Cred ca problema conservării cît mai curate şi naturale a legumelor şi fructe­lor nu poate râmîne doar a cetăţenilor. Organisme şi instituţii ar putea, mai pu­ţin costisitor decît în condiţiile de pînă azi, să lanseze acest nou şi, de fapt, tradiţional mod de păstrare a alimentelor necesare vieţii.
  • Voiam să vă mai întreb ceva. Este la moda o metoda de spălare a gurii cu ulei timp de 10-15 minute.
  • Metoda doctorului P.T. Karskuc.
  • Ce părere aveţi dumneavoastră ?
  • Părerea mea este că acesta a re­descoperit o idee care la alte popoare era şi este folosită pe scară largă, în spe­cial în India: cei care au înţeles impor­tanţa metodei îşi raclează limba cu un cuţit de lemn sau…
  • Ce-i face ? O raclează ?
  • O raclează, adică o curăţă cu o lamă de cuţit de lemn sau cu o linguriţă lată.
  • De ce ?
  • Eliminarea toxinelor din organism se face pe mai multe căi: urină, defecaţie, transpiraţie etc., însă cea mat mare can­titate de toxine nocive se observa în fiecare dimineaţa pe limba fiecăruia dintre noi, mai cu seamă cînd sîntem bolnavi.
  • Cea mai mare cantitate ?
  • Cea mai puternică. Dar cei care nu cu­nosc nocivitatea toxinelor pentru organism ignoră curăţirea gurii, întrucît se ştie şi se spune câ, scuzaţi expresia, gura este si­nonima cu un grup sanitar neîngrijit, de­oarece resturile de alimente, temperatura, diferitele forme microbiene, bacteriologice din aer şi din alimente găsesc teren pro­pice pentru a se dezvolta. De aici cruntele suferinţe ale danturii — gingivita, parodontoza, cariile etc.
  • Am impresia că suferinţele dinţilor sînt doar ceea ce se aratâ nemijlocit, su­ferinţele mai adînci sînt cele care se vor manifesta mai tîrziu, prin acumularea acestor toxine.
  • Prin reintroducerea din nou în orga­nism a acestor bacterii, viruşi.
  • Mi-aş permite să sesizez că bolile gurii nu sînt decît un avertisment cu pri­vire la bolile pe care le putem dobîndi prin gură. Continuaţi.
  • Îmi permit să dau şi eu o explicaţie metodei prezentate de P.T. Karskuc, Mulţi rîd de ea, nu o înţeleg.
  • Dumneavoastră o consideraţi pozi­tivă ?
  • Eu o consider foarte pozitivă. Şi de ce? Aşa cum am arătat mai sus, eliminarea toxinelor se face pe căile naturale, deci aceste toxine care ajung pe limbă în timpul nopţii fac ca limba să aibă un pH Intre 7 şi 8, ceea ce este po­sibil de măsurat de fiecare dintre dum­neavoastră – şi chiar indicat. Încercaţi să vă verificaţi cu o hîrtie de turnesol cu diviziuni 1 la 10. Trebuie să aveţi dimineaţa pH-ul limbii între 7 şi 8, dar dacă vă in­teresează mai multe despre dumnea­voastră, faceţi şi verificarea urinei care trebuie să aibă pH ul între 5 şi 6. Cînd pH-ul creşte la urină către 7 sau 8, atenţie că peste 3 zile apare o eventuală boală. Cei care au citit lucrarea doctoru­lui Jarvis cunosc toate acestea.
  • Iar la salivă ?
  • 7-8. Puţini îşi spală dinţii DUPĂ ce au mîncat. Noi o facem dimineaţa şi seara. Natural ar fi ca după fiecare masă să-ţi faci toaleta gurii, spălînd bine şi limba.
  • Dumneavoastră, Valeriu Popa, mi-aţi spus mie, acum cîţiva ani, cîteva modali­tăţi de curăţire a cavităţii bucale. Vă mărturisesc că ele sînt excepţionale. N-aş vrea să părem prioritari cu orice preţ, mai ales că dumneavoastră nu prea ţi­neţi la patent după cum observ, ci daţi din acumularea dumneavoastră tutu­ror. Dar vă rog să-mi spuneţi ce-i învă­ţaţi pe apropiaţii dumneavoastră, acum cîţiva ani – şi nu numai pe mine, în aceşti 6-7 ani, ci pe cei pe care îi cunoaşteţi de multă vreme — ceea ce în­şivă aţi învăţat din practica vieţii şi din cărţile citite. Am impresia că nu numai această terapie cu ulei vegetal mestecat în gură este de largă utilitate. Dumneavoastră recomandaţi acum doi ani unuia şi altuia să tină 10—15 minute apă sărată în gură şi să-şi clătească gura. În ce boli, mai ţineţi minte ?
  • De ta început nu vreau să micşorez cu nimic meritele celui care a lansat această metodă. Dimpotrivă, caut s-o în­tăresc. Dar n-aş vrea să se creadă că nu sînt şi alte posibilităţi pentru eliminarea acestor toxine pe care organismul le scoate la suprafaţă prin sternul de auto­apărare.
  • Tata-mare al meu îşi clătea gura cu sare. Şi dantura şi-o freca mereu cu sare.
  • Să vedeţi ce se întîmplă.
  • Şi cu bicarbonat de sodiu.
  • Da, se clăteşte gura cu apă sărată, în toate zonele, mişcînd lichldul în toate direcţiile, sau se amestecă o linguriţa de mălai cu o linguriţă de sare, prin gură în acelaşi fel, timp de 10 minute. Se obţine un efect excelent. Sigur, se aruncă lichidul obţinut, se clăteşte bine gura cu apă caldă (40-50 grade Celsius) şi după aceea se procedează la spălatul cu peria şi cu pasta de dinţi.

Dar în cele ce urmează redăm modul de tratament prescris de P.T. Karskuc :

„Folosim ulei (preferabil de floarea soarelui). Luăm o lingură de ulei în gură şi fără să-l înghiţim, o „sugem” aşa cum procedăm cu bomboanele, 15-20 de mi­nute. Procedura trebuie făcută calm, fără încordări şi nervi. „Sugem” uleiul în gură, înainte, înapoi, între dinţi, fără să înghi­ţim nicio picătură din el.

Procedura este bine să se facă pe sto­macul gol, dimineaţa. De asemenea, dacă vrem să accelerăm tratamentul, trebuie să repetăm metoda de 2-3 ori pe zi, însă totdeauna pe stomacul gol. La început uleiul este gros în gură, după 15-20 de minute de „sugere” se face apos şi alb ca laptele. După procedură trebuie scuipat uleiul apos, direct în chiuvetă, WC, pentru că este plin de microbi şi foarte periculos în transmiterea diferitelor boli. Trebuie să spălăm gura foarte bine cu apă, pentru că şi cea mai mică rămăşiţă din acest ulei constituie un focar de infecție.

Dacă uleiul nu este alb ca laptele, ci galben, aceasta înseamnă că procedura de „sugere” nu s-a făcut corect şi în timpul necesar. De aceea, trebuie să re­petăm procedura.

Două din primele rezultate vizibile ale acestei proceduri sînt întărirea arterelor coronariene şi albirea dinţilor. De aseme­nea, bolnavul simte o înviorare generală a corpului şi îmbunătăţirea generală a organismului.

Trebuie să subliniem că este posibil ca în timpul tratamentului să apară crize, în special la persoanele care suferă de boli cronice. Bolnavul poate să simtă înrăută­ţirea bolii lui. Aceasta din punct de ve­dere ştiinţific înseamnă că a început di­zolvarea focarelor bolii în organism. La unele persoane organismul poate reac­ţiona sub formă de temperatură (febră), dar şi acest semnal constituie o dovadă că organismul bolnavului a început să acţio­neze energic, să se „apere” faţă de dife­ritele focare de boală. În cazul în care apar accentuări ale bolii, este absolut necesară continuarea procedurii propuse fără întrerupere, care în ultima instanţă va ajuta bolnavul să se vindece şi de alte boli.

Timpul pentru aplicarea acestei metode este atît cît este necesar pentru vindeca­rea bolnavului. Aşadar, fiecare cointeresat poate să stabilească singur de cîte ori va repeta procedura propusă făcînd comparaţie între starea sănătăţii sale înainte şi în timpul tratamentului. Este posibil ca unele boli să se vindece foarte repede — în 2-3 zile, iar în boli cronice este nece­sar chiar un an.

Tratamentul cu ulei poate fi folosit şi în cazurile de scleroză în plăci.

  • Întorcindu-ne la ceea ce aţi ajutat dv. să supravieţuiască, aş pută să observ că nici autovindecarea nu e o metodă ra­pidă.
  • Da, ea durează circa 2/3 de la data pronunţării bolii.
  • Acesta e un avertisment firesc, pen­tru că în firea naturii e să-şi păstreze rit­mul. Orice violare a ritmului se resimte în durata efectului. Şi iată în finalul dia­logului o scrisoare profund îmbucurătoare cu atît mai mult cu cît ea arată evoluţia sănătăţii unei fiinţe care a citit mal mult printre rînduri, a intuit ceea ce noi, acum, din milă, compasiune şi omeneas­că solidaritate cu cer suferinzi, am expus, pentru toată lumea, în detaliu. Aşteptăm scrisori de la bolnavi care să ne arate evoluţia lor, rugîndu-i în acelaşi timp să nu mai forţeze nici redacţia, nici pe Valeriu Popa la explicaţii suplimentare şi la intervenţii care nu se înscriu în actualele posibilităţi ale celui în cauză.
  • Scrisoarea Grigorinei Purcaru din Bucu­reşti, strada Prisaca Dornei 6, bloc D5, scara 1, apartament 158, etaj VII, sector 3. Printre problemele pe care revista „Flacăra” le tratează în paginile sale este bunul cel mai de preţ al omului „SĂNĂ­TATEA”. Am simţit nevoia să fac aceasta afirmaţie întrucît un om sănătos nu poate şti fiindcă nu are de unde ce este sufe­rinţa. Eu însă am contractat aceasta boală pe care a avut-o Husariu Maria. Spun eroina deoarece a reuşit să învin­gă această boală cu care şi eu am în­ceput lupta după cele desprinse din pa­ginile revistei dv. Personal cred şi sînt convinsă că se va scrie în scurt timp despre un al doilea caz rezolvat. Pe scurt vă voi prezenta evoluţia bolii: exact ca la Husariu Maria cu deosebirea că nu mă doare nimic şi nu m-a durut nimic. August 1982 — apar primele semne. Decembrie 1982 mă internez la Spitalul nr. 9 Dr: Gh. Marinescu din Bucureşti. Prof. dr. Viad Voiculescu îmi stabileşte diagnosticul „Leuconevraxită”. Iulie 1983 sîny pensio­nata gr. II. August 1984 sînt pensionata gr. I. Iar acum să vă prezint lucrul care îmi dă o extraordinară speranţă. Urmînd sfaturile desprinse din conduita de tra­tament a lui Husariu Maria mă simt mai bine ca după toate medicamentele pe care le-am luat pînă în prezent. Mă de­plasez sprijinită la baie şi bucătărie, lu­cru pe care nu-l mai făceam din ianua­rie 1984. Îmi dau perfect de bine seama că trebuie intervenit prin fantastica calitate a tov. ing. Valeriu Popa care să stabilească regimul alimentar pe care trebuie să-l urmez, funcţie grupa energetica afectată si de temperamentul meu”.
  • Sănătate!

auto-tratamentul sclerozei in placi.jpg

 

 

Reprezentarea zo­nei coloanei ver­tebrale.

Piciorul drept. Vedere de sus, de deasupra labei piciorului. Timp de masare 30 minute.

Piciorul sting. Văzut din talpă. Timp de masare 30 de minute.

Zonele haşurate se masează la ambele picioare. Timp de masare 30 minute-

 

Fisuri in Marele Zid, paradigma UFO si metafizica traditionala

Subiect atins doar tangential de Mircea Eliade, se afla momentan intr-un curent de opinie puternic influientat de noile descoperiri ale fizicii teoretice in ceea ce priveste universul nostru multidimensional. Acest curent emite si incearca sa sustina ipoteza ca povestile despre duhuri, spirite, djini, demoni si ingeri nu sunt niste fabulatii ci asa cum s-a dovedit de multe ori in istorie, cu timpul adevarurile istorice se transforma in povesti. Din pacate cu cat trece timpul, cu atat mai mult ne indepartam de intelegerea acelor adevaruri istorice. Uitati-va la ideogramele Maya, la scrierile druidice si ale altor natii, care nici macar in era noastra nu au fost inca decifrate, cu cat ne indepartam, cu atat timpul le face mai obsolete (perimate, mai putin relevante, cu mici exceptii – ciclurile de precesie).

Cartea

cracksinthegreatwall[1]

Cracks in the Great Wall: UFOs and Traditional Metaphysics

Poate fi citita in limba engleza dand click pe carte sau pe titlu.

Cartea incearca sa faca asocieri intre ceea ce stim despre aceste elemente supranaturale – demonii (care daca nu v-ati convins ca sunt reali, cautati pe youtube sa vedeti exorcizari, in toate limbile pamantului), ipoteza ca Iadul (Focul vesnic, The Fire) nu e doar o fabulatie (iar declaratiile atribuite lui Isus – si confirmate de obicei la exorcizari – despre obiectivele demonilor ar avea legatura cu sectele satanice si magia neagra) si faptul ca oamenii pot fi manipulati sau poate mai corect ar fi sa spun exploatati din cauza unor defecte de design al psihologiei lor.

Mentionez aceasta carte pentru ca in urma cu cativa ani, urmarind diverse exorcizari, m-am gandit si eu ca demoniii ar putea fi reali si capabilitatile noastre de a interactiona cu ei sunt cat se poate de reale; desi o astfel de interactiune ar fi bineinteles de nedorit, cred ca este de datoria noastra ca fiinte inteligente si independente sa invatam, sa punem intrebari si sa ne pregatim.

Cat am frunzarit cartea, am realizat ca orice asemenea ipoteze vin intotdeauna grefate de bias-uri, care tin atat de slabiciunile de design ale psihicului nostru, cat si de interesele anumitor grupuri.

Metoda de „lansare” si promovare a unei ipoteze/idei similare am mai vazut-o: Biblia, numeroasele culte si religii gen MISA et ales, Charriots of the gods a lui Zacharia Sitchin, etc. Toate au pornit de la o idee care „a prins” si au dezvoltat pe ea, scriind. Si „scripturile” astea adunandu-se dupa o vreme au capatat momentum. Si din cauza bias-ului de confirmare de care sufera psihicul uman, in loc sa cautam dovezi „ca este”, cautam dovezi ca „avem dreptate”. Rezultatul fiind ca ne miscam ca oile in directia celor care stapanesc „curentul” respectiv. Ori ca redescoperim intr-adevar adevarul pe masura ce cunostintele si inteligenta noastra creste, ori ca ni-l fabricam dupa chipul si imaginatia noastra asa cum ne arata psihologia moderna… nu avem cum sa stim.

In ceea ce priveste Coranul si Torah, parerea mea e ca desi au folosit metode asemenatoare de „propovaduire” si atragere de adepti, ele aveau la baza obiective mult mai pamantesti, interese si obiective economice, sociale si politice specifice timpului si zonei. De unde si aberatiile pe care le adapostesc chiar si in secolul 21.

Dincolo de toate, daca ati vazut vreodata o exorcizare, va recomand sa rasfoiti cartea, s-ar putea sa vi se para cu sens ipoteza.

Desigur ca e bine sa ne pastram pe cat posibil obiectivitatea. Daca o idee are succes si este imbratisata de o lume intreaga, asta n-o face mai adevarata.

Cititi aici si o critica a cartii Cracks in the Great Wall: UFOs and Traditional Metaphysics:

Autorul claseaza destul de arogant orice posibilă critică a punctului de vedere exaltat în paginile cartii „Fisurile din Marele Zid“. În cazul în care soluția lui Upton nu este automat acceptată, atunci acest ucru se datorează faptului că trebuie să fii vreun necredincios. Soluția în sine este pictata ca adevăr absolut, bazata ai mult pe Scriptură și o analiză metafizică foacuta din aceasta perspectiva de un om in esenta credincios. În opinia mea, acest lucru trimite întregul pachet în domeniul pseudo-științei, a unei derivatii religioase. O teza care nu poatesub nicio forma sa fie infirmata, nu poate fi nici pe departe științifică. Macar Zacharia Sitchin a avut acest lucru in vedere. Autorul nu ar fi probabil prea deranjat de această afirmație: el prezintă destul de multe comentarii critice despre știință și materialismul modern în general. Nu este cu adevărat scopul său de a prezenta un caz științific și nici prezentarea generală a Ufologiei sale nu este tocmai cuprinzatoare.

De ce, ne intreaba autorul, nu vedem intenția raului din spatele răpirilor extraterestre?! Suntem atât de orbi în lumea noastră post-modernă, secularizata,  incat am pierdut din vedere pericolul spiritual? Autorul considera echivalenti extraterestrii si demonii, rapitii fiind in fapt victimele unor posesiuni demonic, generate de media (TV in special). Nu psiho-terapia este necesară, susține Charles Upton, ci exorcizarea. El deplânge pierderea valorilor religioase tradiționale prin creșterea modernismului laic, și lipsa consecutivă a muniției spirituale pentru a face față amenințării pe care o reprezintă amenintarea demonică curenta, „extraterestii“ din lumea noastră post-modernă.

După cum puteți vedea, „Fisurile din Marele Zid“ da de gândit suficient. De fapt, m-am bucurat de ea ca o buna retorică filosofică; am luat o parte din sentimentul religios cu un pic de sare. Cercetatorii  OZN probabil ar trebui să citească această carte fie si numai pentru a obține o perspectivă foarte diferită. Și dacă ești un crestin care doarme cu Biblia sub perna, care vede lucrarea diavolului la fiecare colț, și ocazional pe cer, atunci carte trebuie să fie pentru tine!

Breatharianism – oamenii care nu mananca ni-mic

prana

BREATHARIANISM (pe romaneste aerovor, care mananca aer):  oameni care pretind ca nu mananca si iata e ceea ce am aflat (28 ARJUN WALIAMARCH 2016)

Breathariansim se referă la practica de a susține viața omului, fără a fi nevoie de hrană. Acest concept nu este nou; de fapt de mii de ani, diferite culturi din întreaga lume au scris despre această capacitate. În a treia carte a Yoga-Sutra de exemplu, aproximativ douăzeci și cinci de siddhi sunt enumerati ca având abilități extraordinare. Aceasta este o temă comună de-a lungul timpului in budism și diverse alte tradiții spirituale. Clarviziune, psihokinezia și multe altele sunt toate trasaturile speciale atribuite siddhi, așa cum este eliberarea de foame și de sete. Cu toate că știința modernă a văzut dovezi ale capacităților umane extinse, cum ar fi telepatia, vizionarea de la distanță și pre-cunoaștere, foarte puțină efort s-a facut pentru examinarea breatharianismului. Unele minți sclipitoare cred ca este posibil, inclusiv Nikola Tesla. În 1901, el a făcut următoarea afirmatie: Ideea mea este că dezvoltarea vieții trebuie să conducă la forme de existență care vor fi posibile fara hrana si care nu va fi încătușat de limitări ulterioare. De ce ar trebui să o ființă vie să nu fie în măsură să obțină toată energia de care are nevoie pentru îndeplinirea funcțiilor sale de viață din mediul înconjurător, în loc prin consumul de alimente, și transformarea, printr-un proces complicat, energia combinațiilor chimice în viață susținătoare energie?

Eliberarea de hrană și de foame, într-adevăr suna nerealist și din ceea ce știm de la biologia moderna, imposibil astazi. Dar istoria științei ne-a arătat de multe ori că imposibilul poate deveni posibil într-o clipă. Un exemplu foarte bun în acest sens este recenta descoperire ca oamenii pot influenta sistemul lor imunitar folosind puterea minții.

Să aruncăm o privire la ceea ce s-a întâmplat atunci când oamenii care susțineau că nu mănâncă au fost examinati de știință. Breatharianism in Practica Qigong Bigu, si alte practici qigong  (printre care se numără eliberarea de alimente) examinate de știință au dat unele rezultate extraordinare. Un studiu publicat in Jurnalul American de Medicina din China, așa cum se vede în Biblioteca Națională de Medicina din SUA, a demonstrat ca o femeie cu abilități speciale a fost și este capabila să accelereze germinarea semințelor specifice în scopul de a dezvolta un stoc mai robust de semințe. Acesta este un exemplu; puteți găsi studiul și citi mai multe despre el aici. Catholic Charism of India afirma de asemenea, posibilitatea de a trai bine fara a manca alimente. Decan Radin, sef cercetator de la Institutul de Științe noetice, explică conceptul în cartea sa Supranormal: Stiinta, Yoga, și dovezile de abilități psihice extraordinare: Implicatia este faptul că organismul uman poate transmuta energia ambientală în nutrienți și prin practica de a cultiva această capacitate se poate trăi confortabil atâta timp cât se dorește, fără alimente și eventual fără apă potabilă. Acest lucru este descris ca un siddhi în Yoga Sutras la Pada 111.30: eliberarea de foame și de sete.

Aceasta flutură prin fața unui volum substanțial de cunoștințe medicale moderne, care a stabilit că organismul uman poate trăi aproximativ cinci zile fără apă și câteva săptămâni cel mult fără alimente. În afară de asta, ești mort. Ca rezultat, în ciuda a o serie de exemple istorice de oameni cu o durată de ani de zile fără a mânca și uneori fără a bea, cei mai mulți nutriționiști și biochimisti consideră aceste pretenții să fie ridicol de imposibile, iar cei care fac afirmațiile – în prezent zeci până la sute la nivel mondial, par să fie serios deliranți. Unele dintre aceștia ar putea fi deliranți de la înfometare, conform cu ceea ce ne spune pana acum stiinta, dar chiar toti?

Să ne amintim că ani de zile prin anii 60 se considera ca indiferent de antrenament si desvoltare musculara, omul nu poate ridica mai mult de 123kg. Dupa care unul a vopsit aiurea niste greutati pe care un halterofil le-a ridicat FARA SA STIE cat cantaresc cu adevarat…

Prahlad Jani Prahlad Jani este un locuitor din Ahmedabad India, care susține că la vârsta de 11 ani, zeița hindusă Amba ia apărut și ia spus că el nu ar mai trebui să mănânce alimente. El a trăit aparent într-o peșteră încă din anii 1970 și pretinde nimic nu a mâncat cea mai mare parte din cei 81 de ani (2012). Jani a fost testat în 2003 și în 2010, la Spitalul Sterling Ahmedabad de Dr. Sudhir Shah si echipa lui mare de medici. Dr. Shah este un neurolog consultant care a practicat timp de 20 de ani, precum și un profesor și șef departament de neurologie de la KM Scoala de Medicina și Cercetări PG. În timpul primului test, care a avut loc în 2003, Jani a fost monitorizat 24/7 de către personalul spitalului și camere video, unde a fost confirmat faptul că Jani nici n-a mâncat, nici n-a băut. De asemenea, el nu a prezentat modificări fiziologice care, conform cu medicina modernă de azi, ar trebui să fie imposibile. Acest test a avut loc într-o perioadă de 10 zile. Cu toate că nu s-ar putea părea ca o cantitate semnificativa de timp, pentru a merge 10 zile fără hrană și apă și a nu prezenta niciun fel de schimbări fiziologice asteptate este un fapt destul de uluitor.

 

El a fost testat din nou la Sterling Hospital in 2010, de la 22Apr la 6Mai. De data aceasta, el a fost observat de treizeci și cinci de cercetători de la Institutul de Apărare indian de Fiziologie si Stiinte aliate, printre alte organizații. De această dată, Jani a fost observat să nu mănânce sau să bea timp de două săptămâni. La fel ca în testul anterior, el nu a prezentat efecte dăunătoare din această abținere. Acest lucru este cu adevărat incredibil, și merge împotriva a tot ce știm despre fiziologie umană și cerințele nutritive ale organismului. După cum s-ar aștepta, nici aceste teste și nici rezultatele lor au fost publicate in reviste medicale. Studiile au generat oricum o mulțime de critici. Principalele argumente împotriva acestor teste au fost, totuși destul de slabe, în opinia mea. Un argument susține că Jani a scăpat de controlul personalului spitalului și camere video cu ajutorul discipolilor săi și că el de fapt mânca / bea ceva. Cu toate acestea, personalul spitalului susține că acest lucru este imposibil, deoarece el a fost monitorizat 24/24, în conformitate cu cerințele studiului. Chiar și cu aceste critici, dovezile sunt solide și par să corespundă cu un siddhi. O declarație dintr-un grup științific (care a inclus Institutul de Apărare de Fiziologie si Stiinte aliate) dat ABC News în 2012, avea următorul cuprins: Am realizat că, în cazul în care acest fenomen există într-adevăr într-o ființă umană, chiar timp de 15 zile, aceasta ar avea un impact imens în știință, destramarea concepțiilor medicale actuale și aplicarea acesteia pentru bunăstarea umană. În loc de a ignora acest caz, am ales a investiga în continuare, într-un mod rațional și științific. Din nou, în mod clar scopul acestui studiu nu a fost de a dovedi sau infirma o persoană, ci de a explora o posibilitate în știință și de a studia un nou fenomen.

Este un caz interesant, nu-i așa?

Un alt caz vine de la un medic de chimie numit Michael Werner, care este directorul general al unui institut de cercetare farmaceutică din Elveția. Acest om pretinde că nu a mâncat niciun aliment solid de la 1 ianuarie 2001. El a fost studiat într-un test de observatie de zece zile în octombrie 2004 de către unitatea de terapie intensiva, la un spital din Elveția, ca și cu Jani, fara schimbări fiziologice semnificative sau periculoase. Cu toate acestea nici aceste rezultate nu au fost încă publicate. Dean Radin oferă o explicație profundă pentru care aceste rezultate nu ar putea fi publicate vreodată, și pentru care nu a fost acordată multă atenție acestui fenomen: Poate aspectul cel mai curios al testelor breatharian (aerovor) este evidența, inequivocitatea fenomenului revendicat și care atrage totuși o lipsă aproape totală de interes din partea comunității științifice. În cazul în care omul este posibil să trăiască bine fără să mănânce alimente, acest lucru ar trebui să fie ușor să fie demonstrat, și în cazul în care a avut loc, consecințele științifice și sociale ar fi uluitoare.

Adevărul este că sunt multe alte fenomene observate pe care știința nu le poate explica, majoritatea cercetătorilor consideră lucruri ca acesta la fel de ridicol și extrem de improbabil, și prin urmare nici măcar nu-si ia timp să se uite la ele. Ei le resping din start, mai degrabă decât sa le abordeze cu neutralitate științifică și curiozitate. Un alt motiv pentru această tăcere ar putea fi teama simplă; cercetatorii se bazeaza pe fonduri de la diferite partide, iar ei știu că le vor fi refuzate în cazul în care subiectul pare prea „departe” De asemenea, ei știu cu ce fel de critica s-ar confrunta ei înșiși din partea comunității științifice de masă, fiindcă ar trebui să meargă mai departe și să publice un studiu privind ceva atât de.. ezoteric. Werner a aflat de breathariansim de la un australian cu numele de profesor spiritual Jasmuheen, care învață cum să faci tranziția de la consum la a nu mânca. Si Jasmuheen a fost, de asemenea, obiectul unui studiu, dar a început să arate semne de stres, tensiune arterială ridicată și deshidratare după doar 48 de ore. Dat fiind că majoritatea dintre cei care citesc știu, acest lucru nu este ceva ce se poate pur și simplu încerca. Poate fi foarte periculos și au existat mai multe rapoarte de decese survenite ca urmare a unor persoane implicate în această practică. În mod evident, e mult mai mult decât pur și simplu abținerea de la a manca sau bea.

Știința postirii,

Știința care arată cât de benefic poate fi privarea de hrană. Mark Mattson, actualul sef al Laboratorului de Neuroștiință de la Institutul National de Gerontologie si profesor de Neuroștiință la Universitatea Johns Hopkins, a prezentat la TED o conferinta despre post alimentar în 2014. Această practică a fost demonstrat a genera noi celule stem, repararea ADN-ului , lupta impotriva cancerului, lupta cu boala Parkinson si Alzheimer si multe altele. Este de asemenea interesant de notat faptul că toate modelele de restricție calorică în studiile pe animale au arătat beneficii și îmbunătățiri semnificative de sănătate, inclusiv o durată de viață mai lungă.

[Sic!]

Pentru a afla mai multe despre știința postului, puteți citi un articol mai detaliat și un TED talk by Dr. Mattson HERE.

Calugar, clopot, zen?

Am o intrebare pentru voi: Care este socoteala pentru care calugarul asta pasamite zen se misca foarte incet, sunand din clopotel de 3-4 ori dar nu chiar aleator, desi nu regulat, aparent nepasator la furnicarul din jurul lui, dar pe deplin constient de prezenta lui?

Intuiesc niste implicatii deosebit de interesante.

Photo credit: http://www.spiritofbaraka.com/

Bine de stiut despre.. draci.

Blesteme şi legături sufleteşti / Legarea şi dezlegarea spiritelor

de Win Worley

Capture

Blestemele

Creştinii care trăiesc având cunoştinţă de puterea şi înţelepciunea date de autoritatea lor spirituală sunt în mod special în centrul atenţiei vrăjmaşului.
Când blestemele sunt dezlegate şi spiritele se întorc la cei ce le-au trimis (Psalmul 109:17), în lumea spirituală se produc reacţii, care le fac pe vrăjitoare să devină mai prudente.
Demonii care se întorcla cei ce i-au trimis pot fi periculoşi, furioşi, malefici şi răzbunători faţă de ei.
Vrăjitoarele de nivel mai înalt „scanează” persoana asupra căreia urmează să fie aruncate blestemele.
Comunicând cu demonii, ele află care sunt punctele încă vulnerabile şi deschise atacului. În majoritatea cazurilor, există ceva în victima vizată care permite ca blestemul să cadă asupra ei.
De exemplu:
o femeie ai cărei părinţi erau vrăjitori ezita să dezlege blestemele şi să le trimită înapoi la sursă, de teamă că veneau de la rudele ei care se ocupau cu vrăjitoria.
De fapt, acest lucru nu era adevărat, dar femeia a avut multe de suferit până când în sfârşit a dezlegat blestemele.
Demonii sunt foarte sârguincioşi în activităţile lor distructive şi folosesc orice metodă pentru a-i impiedica pe credincioşii informaţi să-şi folosească armele lor extrem de eficiente împotriva împărăţiei întunericului.

Nu se ştie de ce, dar femeile par mai susceptibile decât bărbaţii la atacurile prin blesteme.
Poate structura lor emoţională şi vulnerabilitatea în domeniul amăgirilor spirituale (1Timotei 2:14) le fac mai sensibile.
Adesea, femeile sunt primele care cad în capcană şi apoi sunt folosite ca momeală pentru bărbaţi, la fel cum Satana l-a păcălit pe Adam prin Eva. Majoritatea bărbaţilor iau o hotărâre şi rămân la ea, pe când femeile dezbat în mintea lor toate argumentele pro şi contra ale unei situaţii, întrebându-se dacă hotărârea
pe care au luat-o este corectă. Şovăirea aceasta internă poate crea oportunităţi pentru atacuri demonice.
În ordinea autorităţii stabilită de Dumnezeu, tatăl, soţul sau bărbaţii membri ai familieicreştine sunt acoperământul spiritual şi sfătuitorii femeilor. Supunerea (1 Corinteni11:10) înseamnă „a intra sub protecţia cuiva”. De aceea, atunci când o femeie se supune soţului ei, i se dă o protecţie specială contra lumii spiritelor malefice. Dacă Eva ar fi cerutsfatul lui Adam înainte să mănânce din fructul interzis, lucrurile ar fi putut fi foarte diferite (1Timotei 2:14). (Cf. Battling the Hosts of Hell – Luptând împotriva oştilor iadului) Oamenii spun adesea că nu se află sub nici un blestem. În ceea ce priveşte mântuireafinală, într-adevăr nu se află; dar în ceea ce priveşte viaţa de aici şi acum, cu siguranţă e posibil să fii afectat. Nu ai scăpat automat de blesteme când ai fost născut din nou.
Unii neagă acest lucru, spunând că Iisus a murit pentru a îndepărta blestemul. El a murit de asemenea pentru păcatele întregii lumi (Ioan 3:16). Dacă am urma raţionamentul acesta, toată lumea ar fi automat mântuită. Acest lucru nu e adevărat. Există un potenţial şi preţul este plătit, însă numai luarea în posesie a planului îl face să intre în vigoare. La fel,eliberarea din aceste blesteme este disponibilă, dar trebuie invocată pentru a primi eliberarea de activitatea demonică. Blestemele au efecte de lungă durată, dramatice sauchiar catastrofale şi noi trebuie să fim conştienţi de lucrul acesta.
Când oamenii au încălcat legea lui Dumnezeu şi au adus sclavi negri din Africa în America, acest lucru a deschis calea pentru multe blesteme. Armatorii din nord-est i-au adus şi vândut pe plantaţiile din sudul Americii. În consecinţă, Dumnezeu aproape că adistrus întreaga naţiune în Războiul Civil, cel mai sângeros război din istoria americană. Nu poţi scăpa de judecata pentru încălcarea legii lui Dumnezeu.
Plini de ranchiună şi ură din cauză că fuseseră forţaţi să devină sclavi, africanii au ripostat în singurul mod în care puteau – invocând blestemele vechilor lor zei demonici asupra călăilor lor albi prinvrăjitorie şi voodoo. Aceşti demoni au mărturisit că sclavii, plini de ură, resentimente şi mânie, au aruncat blesteme peste tot prin regiunea de sud a Statelor Unite ale Americii. Chiar şi în zilele noastre, Louisiana este condusă de Prinţul blestemelor din sud, iar Arkansas de Prinţul puterii oculte. Locuitorii din nordul S.U.A. au strămoşi europeni, care au adus vrăjitoria din Pădurea Neagră, Scandinavia şi de la druizii din Anglia. Ceea ce sper că veţi înţelege este conştiinciozitatea cu care şi-a făcut lucrarea diavolul. Iar din Europa sudică, Rusia şi Balcani, predomină blestemele ţiganilor şi alte tipuri de vrăjitorii.

Când aţi intrat în contact cu practici oculte (cum ar fi tabla OUIJA, horoscopul, ghicirea viitorului, hipnoza sau percepţia extra-senzorială) aţi fost blestemaţi, copiii dvs. au fost blestemaţi, nepoţii dvs. au fost blestemaţi şi strănepoţii dvs. au fost blestemaţi, totul printr-o singură operaţiune!

Pentru a distruge temeiurile de atac a oricărei forţe oculte sunt necesari doi paşi.
Fiecare contact trebuie mărturisit ca păcat, pentru a elimina temeiul păcatului nemărturisit ca motiv după lege pentru stăpânirea demonică. Trebuie să găsim fiecare centimetru deteritoriu stăpânit de vrăjmaş şi să-l recâştigăm. Fiecare demon dinăuntrul nostru, dacă nu e urmărit fără milă şi alungat, va deveni o durere, o iritare constantă în viaţa noastră şi un handicap. Dumnezeu va ierta fiecare contact ocult (1 Ioan 1:9). Apoi, înştiinţaţi-l pe Satana că închideţi fiecare oportunitate pe care i-aţi deschis-o prin aceste contacte.
Oamenii întreabă dacă fiecare contact ocult îi va deschide calea Satanei.
Nu neapărat, dar fiindcă e greu de spus cât de sensibili sunteţi din punct de vedere psihic, este mai înţeleptsă nu presupunem că nu există nici o problemă şi să le includem pe toate. E mai bine să
includem zece contacte care nu au avut efect, decât să omitem unul care chiar a avut
efect.

Nu vă asumaţi nici un risc şi spuneţi următoarele:
„Închid orice oportunitate pe care ţi-am deschis-o, Satan, prin contactul cu tabla Ouija, astrologie, ghicirea viitorului,hipnoză, percepţia extra-senzorială etc.”

Enumeraţi toată lista şi când v-aţi lepădat de toate, înştiinţaţi-l pe diavol: „ Închid oportunitatea pentru toate aceste lucruri de care ştiu şi pentru cele de care nu ştiu. Mă lepăd de tine şi de toţi demonii tăi şi închid fiecare oportunitate pe care am deschis-o.”

Pentru că dvs. sau altcineva aţi deschis o oportunitate care a invitat un atac, acumînchideţi după lege acea oportunitate şi îl anunţaţi pe Satana de acest fapt.
Acesta este un pas simplu, dar necesar pentru a elimina toate găselniţele legate de lege care ar putea fiexploatate pentru a vă invada şi asupri.
Ocultismul este un teritoriu mortal şi periculos. Vrăjitoria, voodoo şi blestemele amerindiene sunt considerate puternice. Unii pun sub semnul întrebării acest fapt, pentrucă Biblia spune că „blestemul nu nimereşte neîntemeiat ”(Proverbe 26:2).
Desigur căacest lucru e adevărat; un blestem trebuie să aibă o cauză ca să opereze. Din nefericire,
avem atât de multe „cauze” încât diavolul aproape că poate nimeri unde vrea şi lovi cu atacuri demonice.
Nicicând nu ies mai mult în evidenţă imperfecţiunile noastre. Necunoaşterea scripturilor şi a principiilor biblice – a noastră, a părinţilor noştri, astrăbunilor noştri şi a bisericilor noastre – le-a dat forţelor satanice libertate de acţiune.

Majoritatea oamenilor nu ştiu că vrăjitoarele din Africa au postit treizeci şi patruzeci dezile pentru a destrăma căsniciile creştine din Africa şi S.U.A., mai ales în rândurile celor ce se află la putere. Iată de câtă dedicare şi hotărâre dau dovadă uneltele Satanei!
Câte posturi de treizeci şi patruzeci de zile au ţinut credincioşii pentru a înlătura puterea Satanei şi a-i distruge stăpânirea demonică? Nici nu e de mirare că suntem vulnerabili!
Satana izbândeşte, iar noi dăm greş. Servitorii vrăjmaşului au dedicare şi devotament, care îi fac de ruşine pe servitorii leneşi şi mulţumiţi de sine ai Dumnezeului Celui PreaÎnalt!
Ce trebuie să ştim despre post este că ne deschide spre lumea spiritelor. Nu e vorba doar de a renunţa la mâncare, ci de ceva mult mai profund.

Postul este lăudabil şi folositor, dar amintiţi-vă că NU tot ceea ce vedeţi, auziţi sau trăiţi în timpul postului este de la Domnul Iisus.
Prin ţară am întâlnit oameni care făceau şi învăţau pe alţii lucruri ciudate, nefireşti şi neobişnuite.

Când protestez, ei declară cu evlavie că „domnul le-a spus” să facă aşa.

Dacă le arăt că scripturile îi contrazic, de multe ori apărarea lor e că ei consideră că învăţătura e într-adevăr de la Domnul pentru că posteau atunci când au primit această frumoasă „descoperire”.
Când postiţi, verificaţi totul cu mare grijă. Există de fapt două staţii care emit semnale. Chiar dacă
poate credeţi că sunteţi cei mai mari creştini, puteţi fi păcăliţi dacă nu sunteţi precauţi.
Nu înseamnă că trebuie să vă temeţi tot timpul, dar aveţi grijă să confruntaţi totul cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Un blestem nu nimereşte neîntemeiat, de aceea, când loveşte, trebuie să căutăm motivul şi să-l eliminăm. Un blestem poate veni din cauza uciderii (Geneza 4:11). În Matei5:21,22 Iisus echivalează ura cu uciderea. Antipatia duce la ură; ura duce la ucidere. Un blestem din lege vine de la încercarea de a îndeplini litera legii în loc de a aveaîncredere în Domnul. Mulţi încearcă să-şi creeze propria neprihănire respectând o listă cu porunci şi interdicţii. Desigur, în Biblie avem porunci şi interdicţii şi trebuie să le respectăm, dar de asemenea trebuie să ascultăm de glasul Duhului Sfânt. Blestemul din lege vine de la încercarea de a câştiga neprihănire doar făcând fapte bune, ignorand legea.

Ar trebui să facem fapte bune pentru că am fost mântuiţi şi nu pentru că încercăm să fim mântuiţi. Motivaţia e cea mai importantă aici, împreună cu atitudinile inimii.

Hristos îi răscumpără pe cei care îşi pun încrederea în El (Deuteronom 11:28, 26:16;Galateni 3:10-15). Iisus Hristos s-a făcut blestem pentru noi pe cruce şi a şters zapisul cu poruncile lui care stătea împotriva noastră. Acest fapt va înlătura orice blestem, dacă e revendicat şi aplicat.

Dacă bănuiţi că un blestem îşi are originea în ocultism, acesta trebuie dezlegat cu cel puţin patru generaţii în urmă.
Dumnezeu blesteamă implicarea în ocult până la a treia şi a patra generaţie. Dacă îşi are originea în practicarea deschisă a vrăjitoriei, trebuie dezlegat cu cincisprezece-douăzeci şi cinci de generaţii în urmă de ambele părţi ale familiei.Vrăjitoria este foarte persistentă, de aceea nu ezitaţi să vă întoarceţi până departe pentru a-i distruge rădăcinile putrede.

Când un demon se împotriveşte dezlegării unui blestem, dezlegaţi-l cu cincisprezece sau douăzeci de generaţii în urmă. Câteodată când am declarat blestemele dezlegate de ambele părţi ale familiei până la zece generaţii în urmă, demonul a răspuns că astfel nu e suficient de îndepărtat şi a râs. Atunci eu am zis: „Bine, îl dezleg atunci cu cincisprezece, douăzeci de generaţii în urmă”. Spiritul a plâns amarnic atunci: „De ce ai făcut una ca asta?”

Nu ezitaţi niciodată să dezlegaţi un blestem, căci este destul de simplu. Dacă greşiţi ceva, nu se întâmplă nimic rău. Un blestem trecut cu vederea poate cauza multe probleme. Blestemele operează ca un fel de gard care protejează demonii şi le dă temeiuri în baza legii pentru ca ei să acţioneze. Când dezlegaţi un blestem, spuneţi: „Dezleg acest blestem în numele lui Iisus”. Iar dacă bănuiţi un blestem familial moştenit: „Dezleg acest blestem cu zece generaţii în urmă de ambele părţi ale familiei şi distrug fiecare temei şi fiecare autoritate în baza legii pe care demonii o au pentru a acţiona în viaţa mea {sau a altcuiva}.”

Trebuie să distrugem blestemele, pentru că se află peste tot pentru a ne încurca şi a ne pune piedici. Ele sunt câteva dintre „poverile” despre care ni se spune să le lăsăm deoparte (Evrei 12:1).
Din fericire, le putem distruge şi astupa golurile. Nu e o sarcină fără speranţă şi nici una fără sfârşit, căci odată ce am început să astupăm o parte dinaceste scurgeri, creşterea, progresul şi victoria vor urma. Dumnezeu îşi construieşte o armată care le va face demonilor viaţa grea.

Unii spun că nu vor să aibă nimic de-a face cu asta, dar există un blestem asupra acelora care nu vor să lupte sau sunt nepăsători în lupta Domnului (Judecători 5:23; Ieremia48:10).
Unii obosesc şi decid să stea pe margine o vreme, uitând că asta îi va trage în jos. Rămâneţi în luptă şi continuaţi. Există un blestem dacă nu ne facem datoria faţă de munca Domnului (Maleahi 3:9, Hagai 1:3,6,9).
Dacă sunteţi zgârciţi cu Domnul, un blestem vine asupra voastră. Nici nu e de mirare că nu aveţi bani. Există blesteme asupra hoţilor, asupra acelora care jură fals în numele Domnului, un blestem asupra casei celui rău şi asupra acelora care nu se ocupă de nevoile săracilor.

A te ocupa de nevoile săracilor nu înseamnă a fi un naiv, ci să te rogi şi să afli ce vrea Dumnezeu mai exact ca tu să faci. Ştiai că nu toată lumea este vecinul tău? Din nefericire, bisericile sunt pline de naivi. Bieţii de ei îşi cheltuiesc tot timpul şi banii ajutându-i pe cei ce nu pot fi ajutaţi. Pe cei despre care Dumnezeu nu le-a zis să-i ajute.
Totuşi, diavolul i-a convins că dacă eşti creştin trebuie să te porţi fără discernământ şi fără înţelepciune.
Ce i s-ar fi întâmplat samariteanului milostiv dacă ar fi ajutat pe toată lumea în nevoie pe
care a întâlnit-o pe drum în acea zi? Pe când ar fi ajuns la omul acela pe care voia Dumnezeu ca el să-l ajute, ar fi fost stors de putere, timp, bani şi resurse. Trebuie săajutăm anumiţi oameni. Dumnezeu a pregătit alţi oameni care să-i ajute pe cei nevoiaşi.
De fapt, este un fel de mândrie nelalocul ei să crezi că tu trebuie să faci toată lucrarea în întregimea ei.
Trebuie să fim în concordanţă cu voinţa Domnului şi să-L urmăm ca să aflăm care persoane sunt în responsabilitatea noastră; acelea pentru care ne-a pregătit ca să le ajutăm din punct de vedere financiar, spiritual şi oricare altul. Unii lucrează având asupra lor judecata Domnului. De aceea sunt săraci şi dacă le daţi bani, nu faceţi decât să amânaţi judecata care vanfi şi mai aspră atunci când în sfârşit va veni.
Aceştia vor împrăştia toţi banii dvs. şi Dumnezeu vă va judeca pentru că v-aţi amestecat fără rost. Wow! Până la urmă amândoi veţi fi faliţi şi nu s-a realizat nimic.
Unii sunt judecaţi pentru că sunt nechibzuiţi, iar Dumnezeu îi învaţă ceva prin lipsuri, ca să nu mai repete aceleaşi acţiuni nesăbuite.
Din nefericire, trăim într-o societate în care guvernul a încurajat etica aceasta de a „face bine”. Este timpul ca creştinii să înveţe să caute şi să asculte vocea Domnului.
Există un blestem asupra pastorilor şi asupra oricărui credincios care nu-I dă slavă lui Hristos (Maleahi 2:2, Apocalipsa 1:6). Acesta are ca urmare blestemarea binecuvântărilor lor. Există în California o sectă care
s-a specializat în a declama sloganuri: „Binecuvântată fii, soră; binecuvântat fii, frate, binecuvântat să fii
”.
Defiecare dată când deschid gura, ei „binecuvântează”.
Când eliberăm un fost membru alacestei secte, alungăm spiritele care spun „Fii binecuvântat”. Legăturile sufleteşti sectare trebuie distruse.
Dacă unii oameni nepotriviţi „se roagă” pentru dvs., asta poate lovi ca un blestem. În luna mai, mulţi foşti catolici convertiţi din biserica noastră trec printr-o perioadă grea, căci aceasta este luna Mariei. Rudele lor induse în eroare se roagă şi plătesc pentru slujbe şi novene rostite pentru persoana despre care ei cred că s-a îndepărtat de adevărata biserică.

Acest lucru pune în mişcare oşti de spirite oculte care fac presiune asupra obiectului rugăciunii. Repet –
rugăciunile nepotrivite operează ca vrăjitoria!

Adesea găsim grupuri conduse de un vrăjitor charismatic, pe care îl putem identifica uşor. Aceşti vrăjitori conduc prin „profeţii” şi „revelaţii” şi de fapt acest lucru nu e diferit deceea ce se întâmplă în multe alte mişcări sectare.
Mohamed a condus exact în acest mod şi şi-a fondat religia.
Când o „descoperire” anterioară îi pune beţe în roate liderului, una nouă apare să o contrazică şi să revizuiască lucrurile în favoarea lui. Acest lucru e frecvent în aceste grupuri care au „descoperiri speciale”.

Rămâneţi foarte aproape de cuvântul scris al lui Dumnezeu şi orice altceva să fie strict suplimentar, de verificat din nou şi din nou după Cuvântul lui Dumnezeu. Aveţi grijă cu acele aşa-zise „învăţături mai profunde”, fiindcă de obicei nu sunt bune de nimic. Adevărurile biblice de care avem nevoie ne sunt descoperite de Duhul Sfânt pe măsură ce avem nevoie de ele. Mulţi au renunţat la studiul biblic ca să alerge tot timpul spre un lider care să le descopere „un cuvânt” sau o învăţătură de la Domnul.
Adesea lideri fireşti şi auto-numiţi vă spun mai mult decât un cuvânt şi aţi face bine să fiţi precauţi. Lăsaţi-L pe Dumnezeu să vă călăuzească şi căutaţi în Cuvântul Lui baza doctrinară. Vă puteţi baza pe el, acolo nu există greşeală, însă alte învăţături trebuie mereu confruntate în detaliu cu standardul Cuvântului lui Dumnezeu.
Există de asemenea un blestem asupra structurilor familiale neorânduite care cauzează preoţii edesăvârşite (Maleahi 4:6).
Structura familială corectă este ca tatăl să conducă în toate privinţele. Ce a făcut Satana în societatea noastră? Schimbând Cuvântul lui Dumnezeu, numai mama e cea afectuoasă şi astfel am obţinut bărbaţi
nevrotici.
Există un blestem care vine din a-ţi pune încrederea în om în loc de Dumnezeu, din a te baza pe carne în loc de spirit (Ieremia 17).
Există un blestem asupra unei imagini topite sau sculptate şi asupra acelora care nu-şi iau în serios părinţii. Programele de la televizor în mod regulat nu iau în serios taţii şi mamele, prezentându-i drept nişte prostuţi.!!! Televiziunea a făcut mult rău. Am găsit spirite venind de la telenovele şi spirite de violenţă, brutalitate şi sadism venind de la meciurile de fotbal şi alte evenimente sportive. Deci astfel se transmit – ce te asteptai?!
Bineînţeles că unii sunt mai sensibili decât alţii. Dvs. trebuie să deveniţi conştienţi de punctele dvs. slabe şi să vă întăriţi împotriva lor. Ceea ce o persoană poate viziona fără probleme s-ar putea să distrugă o altă persoană. Toţi sunt vulnerabili în anumite privinţe şi de multe ori asta ne explică de ce blestemele au succes împotriva noastră.
Din punct de vedere sexual, există multe tipuri de blesteme care pot crea necazuri.
Relaţiile sexuale în afara căsniciei aduc blesteme suplimentare asupra celor care se implică în aşa ceva.
Deuteronomul 27:26 îi blesteamă pe cei care refuză să se conformeze Cuvântului lui Dumnezeu în întregimea lui. Ascultăm noi oare de tot Cuvântul lui Dumnezeu pe care-l cunoaştem? Ce neplăcut ar fi dacă un demon ar afla despre asta şi ar începe să lucreze în acel punct unde nu ascultăm. Nu trebuie să trăim în frică, dar trebuie neapărat să fim conştienţi de punctele noastre slabe care sunt deschise la atacuri satanice. Trebuie să învăţăm cum să astupăm aceste goluri.

Blestemele biblice

„Blestemul nu nimereşte neîntemeiat” (Proverbe 26:2)
Orice păcat vrednic de pedeapsa cu moartea este de asemenea blestemat de Dumnezeu(Deuteronom 21:22,23)1.

Cei care îi blesteamă sau nedreptăţesc pe evrei (Deuteronom 27:26; Geneza27:29, 12:3; Numeri 24:9)2.

Cei care sunt de bună voie înşelători (Iosua 9:23; Ieremia 48:10; Maleahi 1:14;Geneza 27:12)3.

O femeie adulteră (Numeri 5:27)4.

Neascultarea de Poruncile lui Dumnezeu (Deuteronom 11:28; Daniel 9:11;Ieremia 11:3)5.

Idolatria (Ieremia 44:8; Deuteronom 29:19, 5:8,9; Exodul 20:5)6.

Cei care deţin sau păstrează obiecte blestemate (Deuteronom 7:25; Iosua 6:18)7.

Cei care refuză să vină în ajutorul Domnului (Judecători 5:23)8.

Casa celor răi (Proverbe 3:33)9.

Cei care nu ajută săracii (Proverbe 28:27)10.

Pământul din cauza neascultării oamenilor (Isaia 24:3-6)11.

Ierusalimul este un blestem pentru toate naţiunile dacă evreii se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu. (Ieremia 26:6)12.

Hoţii şi cei care jură fals în numele Domnului (Zaharia 5:4)13.

Pastorii care nu dau slavă lui Dumnezeu (Maleahi 3:9; Apocalipsa 1:6)14.

Cei care Îl jefuiesc pe Dumnezeu de zecimi şi daruri (Maleahi 3:9; Hagai 1:6-9)15.

Cei care ascultă mai mult de soţiile lor decât de Dumnezeu (Geneza 3:17)16.

Cei care îşi nesocotesc părinţii (Deuteronom 27:16)17.

Cei care îşi fac chipuri cioplite (Deuteronom 27:15, 5:8; Exodul 20:4)18.

Cei care mută intenţionat hotarele proprietăţii aproapelui lor (Deuteronom 27:17)19.

Cei care profită de pe urma unui orb (Deuteronom 27:18)20.

Cei care nedreptăţesc străinii, văduvele şi orfanii (Deuteronom 27:19; Exodul22:22-24)21.

Cei care se culcă cu nevasta tatălui lor (Deuteronom 27:20)22.

Cei care se culcă cu vreun animal oarecare (Deuteronom 27:21; Exodul 22:19)23.

Cei care se culcă cu sora lor (Deuteronom 27:22)24.

Cei care îl lovesc pe aproapele lor în ascuns (Deuteronom 27:24)25.

Cei care primesc bani ca să verse sângele celui nevinovat (Deuteronom 27:25)26.

Curvarii (Deuteronom 22:22-27; Iov 24:15-18)27.

Cei mândri (Psalmul 119:21)28.

Cei care îşi pun încrederea în om şi nu în Dumnezeu (Ieremia 17:5)29.

Cei care fac cu nebăgare de seamă lucrarea Domnului (Ieremia 48:10)30.

Cei care îşi opresc sabia de la măcel (Ieremia 48:10; 1 Regi 20:35-42)31.

Cei care răsplătesc rău pentru bine (Proverbe 17:13)32.

Copiii nelegitimi (Deuteronom 23:2)33.

Copiii născuţi din relaţii incestuoase (Geneza 19:36-38)34.

Ucigaşii (Exodul 21:12)35.

Cei care omoară indirect (Exodul 21:14)36.

Copiii care îşi lovesc părinţii (Exodul 21:15)37.

Răpitorii (Exodul 21:16; Deuteronom 24:7)38.

Cei care îşi blesteamă părinţii (Exodul 21:17)39.

Cei care provoacă moartea nenăscuţilor (Exodul 21:22,23)40.

Cei care nu împiedică moartea (Exodul 21:29)41.

Cei implicaţi în vrăjitorie (Exodul 22:18)42.

Cei care aduc jertfe zeităţilor false (Exodul 22:20)43.

Cei care încearcă să-i îndepărteze pe alţii de Dumnezeu (Deuteronom 13:6-9)44.

Cei care se ghidează după ce spune horoscopul (Deuteronom 17:2-5)45.

Cei care se răzvrătesc împotriva pastorilor (Deuteronom 17:12)46.

Profeţii mincinoşi (Deuteronom 18:19-22)47.

Femeile care nu rămân virgine până la căsătorie (Deuteronom 22:13-21)48.

Părinţii care nu îşi strunesc copiii, ci îi cinstesc mai mult decât pe Dumnezeu (1Samuel 2:11; 27-36)49.

Cei care îşi blesteamă conducătorii (1 Regi 2:8,9; Exodul 22:28)50.

Cei care propovăduiesc răzvrătirea faţă de Dumnezeu (Ieremia 28:16,17)51.

Cei care refuză să-i avertizeze pe alţii de păcatele lor (Ezechiel 3:18-21)52.

Cei care pângăresc Sabatul(sâmbăta)(Exodul 31:14; Numeri 15:32-36)53.

Cei care jertfesc fiinţe umane (Levitic 20:2)54.

Participanţii la şedinţe de spiritism şi de ghicire a viitorului (Levitic 20:6)55.

Relaţiile homosexuale şi lesbiene (Levitic 20:13)56.

Relaţiile sexuale în timpul menstruaţiei (Levitic 20:18)57.

Ghicitorii şi cei ce cheamă duhurile morţilor (Levitic 20:27)58.

Cei care hulesc numele Domnului (Levitic 24:15,16)59.

Cei care umblă după lucrurile firii pământeşti (Romani 8:6)60.

Sodomia (sex oral şi anal) (Geneza 19:13,24,25)61.

Copiii neascultători (Deuteronom 21:18-21)62

 

Cum să ne ocupăm de blesteme

Vrăjitoarele şi cei ce se ocupă cu magia neagră se tem ca un blestem, farmec etc. să nu seîntoarcă la ei, pentru că le cunosc puterea. Orice este trimis este precum un bumerang, se întoarce la cel care l-a trimis şi-l va face să tremure.
Trebuie să fim conştienţi de acestlucru, să nu dăm înapoi şi să nu ne fie frică.
Înainte să ajungă la noi, un blestem se va întoarce ca un bumerang sau ne putem noi feri sau da la o parte.
Suntem în siguranţă împotriva celor mai multe acţiuni ale vrăjmaşului, dacă nu acţionăm cu frică.
Prin legări şi dezlegări zilnice putem revoca şi îndepărta toate blestemele. Când dezlegăm blesteme deja existente, putem chiar posta un înger care să abată blestemele. Wow! Exact ca in voodoo.
Poporul lui Dumnezeu trebuie educat să nu se teamă şi să nu accepte blestemele de la vrăjmaş, ci să se împotrivească şi să riposteze.

 

Despre legăturile sufleteşti

Legături sufleteşti între prieteni (1 Samuel 18:1) – Sufletele lui David şi Ionatan alipite. {Alipi
– 7194 – a lega fizic (a împresura, a limita, a compacta) sau spiritual (prin dragoste, tovărăşie); a uni (face); a conspira, conspiraţie, conspirator, a alătura, a alipi, muncă mai puternică, trădare }
. (Concordanţa Strong – pentru limba engleză, n.tr.)
Legături sufleteşti între tată şi fiu – „băiatul {fiul Beniamin} de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui {al tatălui Iacov}”(Geneza 44:30).
Viaţa lui este lipită de viaţa fiului.
Viaţă este acelaşi cuvânt folosit pentru suflet în 5315; cea mai strânsă dragoste îi înconjoară (cf.1 Samuel 18:1; Proverbe 22:15). (Lexiconul Gesenius Ebraic-Haldeu)
O legătură sufletească în Biblie poate fi descrisă nu numai prin cuvântul alipit, ci şi prin unit, alăturat.

Deci a adera puternic, a fi lipit ca şi cu un lipici; a fi ataşat de cineva, a-i fi dedicat cu dragoste.
Dumnezeu Îşi doreşte ca noi să fim legaţi sufleteşte de El: „Să tetemi de Domnul, Dumnezeul tău, să-I slujeşti, să te alipeşti de El, şi pe numele Lui să juri”(Deuteronom 10:20, 11:22;cf.1 Samuel 25:29; lexiconul Gesenius). Poate exista o legătură sufletească cu un pastor sau un conducător:
„Şi toţi bărbaţii lui Israel s-au depărtat de David, şi au urmat pe Şeba… Dar bărbaţii lui Iuda au rămas credincioşi împăratului lor, şi l-au însoţit de la Iordan până la Ierusalim.”(2 Samuel20:2).
Legăturile sufleteşti cu lumea sunt interzise, căci ne întorc inima la vechea viaţă şi împiedică mântuirea: „Dacă vă veţi abate şi vă veţi alipi de neamurile acestea care aurămas printre voi, dacă vă veţi uni cu ele prin căsătorii, şi dacă veţi intra în legături cu ele, să fiţi încredinţaţi că Domnul Dumnezeul vostru nu va mai izgoni aceste neamuri dinaintea voastră; ci ele vă vor fi o cursă şi un laţ, un bici în coaste şi nişte spini în ochi, până veţi pieri de pe faţa acestei ţări bune, pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul vostru” (Iosua 23:12,13).
Legături sufleteşti formate prin curvie şi imoralitate: „Ea a fost zărită de Sihem, fiul Hevitului Hamor, domnitorul ţării. El a pus mâna pe ea, s-a culcat cu ea şi a necinstit-o.S-a lipit cu toată inima de Dina, fata lui Iacov, a iubit fata…”(Geneza 34:2,3). Solomon a avut o problemă asemănătoare în 1 Regi 11:2.
Legăturile sufleteşti pot fi formate prin căsătorie:
„De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup”(Geneza 2:24).
Să ne uităm la Numeri 30 şi la cuvântul „legat”. Îţi poţi lega sufletul cu o promisiune şi apoi depinde de tine să o respecţi sau dacă nu, te poate urmări pentru totdeauna.
Legat – a înjuga sau fixa; prin analogie, a lega în orice sens, a uni eforturile; a prinde strâns, a
împresura, a înhăma, a ţine, a păstra, a pregăti, a ordona, a prepara, închis(oare), a pune în lanţuri, a lega (Concordanţa Strong). Lexiconul Gesenius (pentru limba engleză – n.tr.)(p. 68) – a se lega cu o obligaţie sau interdicţie; adică a se lega cu un jurământ deabstinenţă, promiţând abţinerea de la anumite lucruri în mod normal permise (Numeri30:3). Poate că dacă facem o promisiune sau un jurământ şi ne dăm seama că nu le putemrespecta, ar fi înţelept să dezlegăm acea legătură sufletească cu promisiunea, în numele lui Iisus Hristos. Legat (688) – a strânge, la propriu sau la figurat, ca inamic, (a fi în) necaz; a asedia; a
lega; (a fi în, a aduce) nenorocire; duşman; strâmt; a asupri; a închide; a fi în necaz(strâmtorare); a supăra (1 Samuel 25:29).
Lexiconul Gesenius (p. 719) a lega, a lega împreună; metaforă, „sufletul domnului meu va fi legat în mănunchiul celor vii la Domnul, Dumnezeul tău”,adică va fi sub protecţia Domnului (1 Samuel 25:29).
Legături sufleteşti cu alţi creştini (Coloseni 2:2, 19)
A uni (4822) a forţa, a aduna laolaltă, adică a uni prin asociaţie sau afecţiune; a deduce (mental); a arăta; a compacta; a strânge sigur; a instrui; a lega laolaltă; a dovedi. Lexiconul Grec Thayers (p. 595) a face să fuzioneze, a uni împreună; despre părţile corpului; a uni împreună într-un tot unitar (Efeseni 4:16); a strânge sau a lega laolaltă prin afecţiune (Coloseni 2:2,19).

Auto-eliberarea de demoni

În timpul lucrării mele pastorale, am descoperit auto-eliberarea într-un mod destul de ciudat.
Noi eliberam deja oamenii de o bună bucată de vreme prin serviciile de la biserică, în fiecare săptămână şi vedeam mari succese.
Într-o seară, pe când conduceam spre biserică am început să cânt imnuri, apoi m-am rugat o vreme. M-
am simţit îndemnat să mă rog în limbi. La început nu am acordat importanţă cuvintelor care veneau; apoi am băgat de seamă. Auzisem deja multe din acele cuvinte şi expresii în limbi când mă rugam cu oamenii pentru eliberare şi atacam demonii din ei.

Am fost surprins şi m-am întrebat: oare le vorbeşte Duhul Sfânt (care dă cuvintele pentru vorbirea în limbi) spiritelor malefice din corpul meu? Apoi am făcut ceea ce le sfătuisem şi pe persoanele în curs de eliberare să facă. Am încetat să mă mai rog cu gura şi am început să expir cu suflări domoale şi profunde. Când am ajuns la a treia sau a patra, m-am sufocat violent şi am simţit o prezenţă. M-am rugat din nou, m-am oprit şi am expirat şi atunci spiritele, horcăind şi sforăind, au început să iasă din mine.

Am tuşit, m-am înecat şi am dat afară demoni tot drumul spre biserică, în timp ce neaşteptaţii intruşi erau daţi afară prin rugăciunile persistente şi fermitatea mea ca ei să plece din mine. După această întâmplare, în fiecare dimineaţă în timp ce făceam duş, am început să-mi fac un obicei din a mă ruga şi a da afară orice spirite care îşi găsiseră locuinţă în mine.
În felul acesta, mă spălam în acelaşi timp atât fizic, cât şi spiritual. Mi se pare întăritor să dau afară musafirii nepoftiţi care încearcă să se opună curăţirii casei. Nu mi-e frică de demoni, ci îi detest şi vreau ca niciunul să nu-şi găsească loc de odihnă în mine. Fiecare credincios trebuie să înveţe să alunge demonii din el însuşi şi din alţii. Dacă bănuim că activitatea demonică are loc din cauza unui blestem, acesta trebuie dezlegat înnumele lui Iisus (Filipeni 2:10).
Orice temei şi orice autoritate în baza legii trebuie de asemenea distruse cerând puterea curăţitoare a sângelui lui Iisus(1 Ioan 1:7).
Dacăntemeiul e păcatul nemărturisit, acesta trebuie mărturisit (1 Ioan 1:9). Un demon îşi dă de gol prezenţa prin preluarea conducerii, hărţuire sau chinuire şi produce comportamente compulsive pozitive sau negative.Un demon este un spirit, ceea ce înseamnă vânt sau respiraţie şi majoritatea pleacă
Prin episoade de expiraţie. Când trece o ambulanţă prin oraş, tot traficul e deviat pentru a-i grăbi trecerea. La fel, când vă rugaţi pentru dvs., ar trebui să vă opriţi chiar înainte de a da afară (a expira) demonii, pentru ca rugăciunea sau lauda să nu le împiedice plecarea.
Cuvântul grecesc pentru „a scoate” (Marcu 16:17) înseamnă a da afară violent, a vomita. Începeţi prin a dezlega blestemele; distrugeţi temeiurile şi autoritatea în baza legii; legaţispiritele (dacă aveţi îndoieli asupra numelor, numiţi manifestările); apoi cereţi-le cu hotărâre în numele Domnului Iisus Hristos să vă părăsească. În acest moment, poate fi de ajutor (dar nu esenţial) să vă rugaţi în limbi. Nu e nevoie să ţipaţi sau să strigaţi – demonii aud bine şi puterea stă în numele şi sângele lui Iisus, nu în volumul vocii.
Apoi, inspiraţi profund de trei până la cinci ori şi expiraţi cu putere.

Dacă respiraţi profund în mod repetat vă veţi hiperventila şi veţi deveni ameţiţi, deci faceţi ocazional câte o pauză.

Demonii pot ieşi prin respiraţie simplă, tuse, sufocare, sforăit, înecare, gemete, vaiete,ţipete etc. Manifestările sau lipsa lor depind de mulţi factori legaţi de individ şi demoni şi sunt greu de prezis. Spiritele care nu s-au înrădăcinat adânc vor ceda de obicei destul de uşor, însă pentru spiritele mai puternice, adânc înrădăcinate va fi nevoie de mai mult timp şi efort pentru a le da afară. Pentru cele mai încăpăţânate şi rezistente, s-ar putea să fie nevoie de ajutorul altor credincioşi.

În ciuda faptului că avem de-a face cu un duşman învins şi că toate temeiurile sale în baza legii au fost distruse, demonii puternici nu sunt uşor de învins. Chiar şi când bate înretragere, vrăjmaşul poate şi chiar va opune o rezistenţă de ariergardă înverşunată şi feroce. Din cauza şireteniei spiritelor, mulţi sunt păcăliţi şi cred că o retragere strategică este o victorie autentică şi îşi pierd capul şi se bucură prematur de o victorie care de fapt e numai parţială.

O perseverenţă reală şi darul discernământului sunt esenţiale aici. Este ceva extraordinar de rar să vezi o structură demonică construită de-a lungul multor ani prăbuşindu-se într-o singură şedinţă.

Totuşi, vrăjmaşul poate fi rănit de moarte şi lovit într-o asemenea şedinţă. Ordinul zilei este Atacă! Atacă! Atacă! Nu-i lăsaţi vrăjmaşului timp deloc ca să-şi reorganizeze forţele. Destabilizaţi-l, cerându-i cu hotărâre înapoi teritoriul ocupat: fizic, emoţional, spiritual şi mental.
După ce demonii pleacă, se va observa o diferenţă în persoana respectivă, încetarea vizibilă sau diminuarea presiunilor şi/sau chinurilor în domeniile activităţii sale. Ţineţi minte că în cazul mai multor spirite de acelaşi fel, toate trebuie alungate înainte de avedea o victorie deplină.
Dar cu fiecare centimetru de teren recuperat de la vrăjmaş o săse vadă o ameliorare clară.

Legarea şi dezlegarea spiritelor

Demonii pot fi transmişi prin aşezarea mâinilor, deci aveţi grijă cine se roagă pentru dvs. Deşi nu trebuie să trăim în frică sau nelinişte, totuşi trebuie să fim precauţi şi să ne rugăm ca trupul, mintea şi sufletul nostru să fie acoperite de sângele lui Iisus Hristos pentru o apărare continuă.
Ne aflăm în mijlocul unui război neîndurător care are multe capcane şi atacuri nemiloase. Scripturile ne avertizează să fim treji şi să veghem, pentru că vrăjmaşul nostru feroce, Satana, este gata în orice moment să îi atace pe cei nepăsători. Poate fi fatal să devenim încrezuţi şi să subestimăm puterea şi viclenia vrăjmaşului.

În aceste zile în care puterile supranaturale ale forţelor întunericului sunt dezlănţuite, numai credincioşii înzestraţi cu putere divină vor putea să reziste.
Nici doctrinele rigide, legaliste şi citarea de texte în sprijinul lor, nici exploziile de emoţii ca atac sau laudă nu vor fi eficiente pentru a opri înverşunarea întunericului din acest timp al sfârşitului.

Numai credincioşii înarmaţi cu Cuvântul şi cu deprinderea de a folosi puterea supranaturală în viaţa lor cotidiană vor putea face faţă valurilor de ticăloşie care mătură lumea.
Faptul că avem arme superioare, echipament şi putere este indubitabil.
Din nefericire, marea majoritate a credincioşilor sunt amarnic de neştiutori şi trăiesc cu mult, mult sub dreptul lor prin naştere.

Pe măsură ce înaintăm cu o viteză uluitoare spre începutul întunecimii cutremurătoare din timpul sfârşitului, clişeele şi prescripţiile religioase vor fi sfărâmate fără putinţa de a mai fi recuperate. În orice confruntare cu puterea supranaturală brută a celui rău, victoria se poate obţinenumai primind putere din al treilea cer.
Credinţa uşoară trebuie înlocuită cuo credinţă puternică, vie (Iacov 2:18). În timpul care urmează, s-ar putea ca abilitatea de a apuca puterea lui Dumnezeu să facă diferenţa dintre viaţă şi moarte.

Cei care nu sunt conştienţi sau neagă puterea regatului demonic vor fi neajutoraţi în faţa viitorului atac dat din răsputeri de lumea spiritelor. Într-adevăr, cât de zăbavnici cu inima suntem ca să credem tot ceea ce au spus proorocii!
Este esenţial să învăţăm să exercităm autoritatea de a lega spiritele rele şi să dezlegăm spiritele lui Dumnezeu (Matei 18:18, 1 Ioan 4:4, Evrei 1:7,14).
Nu e greu deloc. E de ajuns o rugăciune simplă: „Iau autoritatea asupra spiritelor {numiţi
-le} din persoana {numele}în numele Domnului Iisus Hristos şi le ordon să fie legate. Prin legare înţeleg că nu aveţi voie să vă manifestaţi în nici un fel până ce veţi ieşi afară prin eliberarea persoanei.”

Pentru a dezlega spiritele (îngerii) lui Dumnezeu: „Tată, Te rog în numele lui Iisus Hristos să trimiţi spiritele {numiţi-le pe cele dorite}ca să împiedice şi să oprească acţiunile vrăjmaşului în {numele persoanei}.”

Moştenirea noastră de creştini născuţi din nou e să călcăm pe şerpi şi pe scorpioni (Luca10:19). Trebuie să exercităm autoritatea Domnului nostru care a zis că toată puterea I-a fost dată în cer şi pe pământ.

O altă variantă interesantă a legării şi dezlegării care s-a dovedit a fi eficientă este legarea gândurilor negative şi rele în tine însuţi şi în alţii. În acelaşi timp, spirite specifice pozitive şi pentru edificare pot fi dezlegate (Matei 18:18). Un tânăr care a folosit această metodă a spus că atitudinea sa faţă de părinţi, şcoală şi muncă a trecut prin schimbări radicale în bine, după ce a folosit aceste tehnici.

Când încercaţi să legaţi şi să închideţi (ca într-o cutie) demonii pentru a opri procedurile de eliberare, ei se vor opune. Totuşi, ordinele hotărâte ca ei să fie „legaţi în numele lui Iisus” vor învinge în cele din urmă. Rugaţi Tatăl să trimită îngeri cu cufere (Iosua 10:17-26; Iov 14:17) în care să-i închidă. Ordonaţi-le să fie înlănţuiţi şi constrânşi la tăcere şi cereţi ca un înger să fie postat înăuntrul cufărului şi să le citească demonilor din Scripturi zi şi noapte pentru ca ei să nu aibă deloc odihnă. Numim acest proces „marinare” şi după câteva zile sau săptămâni de închidere de acest tip, mulţi demoni încăpăţânaţi vor fi de acord să plece. În lupta cu spiritele malefice, menţineţi un atac continuu pentru ca ele să nu aibă deloc odihnă. Puteţi dezlega îngeri care să le dezorienteze şi zăpăcească astfel încât ele să nu mai poată gândi şi să devină derutate. O altă metodă de a deruta vrăjmaşul este de a ruga îngerul Domnului să-l urmărească şi să-l hărţuiască. Eu personal de multe ori mă rog ca îngerul să lovească, să zdrobească şi să aplatizeze capetele spiritelor serpentine şi să taie cozile (acele) spiritelor scorpion.
O altă tactică utilă după ce demonii au început să se manifeste este de a le ordona prinţilor şi conducătorilor să fie legaţi cu lanţuri şi aruncaţi la pământ în faţa celorlalte spirite (Psalmul 149). Rugaţi-vă ca pe fruntea lor să fie scris cu litere roşii „Iisus Hristos este Domnul meu.” Apoi, spuneţi-le tuturor spiritelor mai mici dinăuntru (care sunt deja programate să distrugă) că există trădători în tabăra lor şi că trebuie să-i atace şi să-i dea afară. Aceştia sunt, desigur, înlănţuiţi şi au semnele pe frunte. Uneori e nevoie de multă muncă de convingere, dar adesea demonii mai mari sunt atacaţi cu cruzime şi daţi afară cât timp sunt legaţi şi neajutoraţi. Şi aceasta pentru că credinciosul ia autoritatea.

Câteodată este util să fie eliberat asupra vrăjmaşilor spiritul care a venit asupra Madianiţilor pe vremea lui Ghedeon. Îi va face să se atace şi să se distrugă reciproc; cauzează un război civil în rândurile lor.

Şi un război psihologic este necesar. Nu toate spiritele sunt la fel de susceptibile, deci abordarea trebuie adaptată exact la ceea ce va face ca demonul să cedeze şi să fie înfrânt.

În cazul multora, o referire la orgoliul lor imens este de ajutor: „Vai, cu siguranţă eşti foarte puternic/ înţelept/ viguros. Cred că eşti foarte inteligent. Ţi-ai făcut datoria aşacum ar trebui? Hai să stăm noi doi puţin de vorbă.”
Unii sunt prea deştepţi ca să cadă în capcana linguşirii, prin urmare, treceţi la tactica enervării şi înfurierii. Găsiţi un punct sensibil prin care să-i provocaţi şi să-i hărţuiţi ca să se înfurie.
Spiritele mânioase îşi pierd controlul şi astfel, adesea le scapă indicii utile pentru a le putea da afară. Cei implicaţi trebuie să fie calmi şi să cheme călăuzirea Duhului Sfânt pentru a şti ce să facă şi pentru confirmarea informaţiilor obţinute de la demoni.
Verificaţi adesea spusele spiritului întrebând: „Ar fi acceptat acest răspuns (această afirmaţie) în Ziua judecăţii?”

Câteodată demonul va întreba: „Despre ce judecatăvorbeşti?” Spuneţi-i că vă referiţi la judecata cu foc care îl aşteaptă. Obligaţi-l să răspundă la întrebări cu Da sau Nu. Dacă se eschivează şi spune că nu ştie sau că e posibil, veţi şti că minte. Această metodă enervează foarte tare spiritele. Interogarea abilă, prin hărţuirea „prizonierilor de război” a produs foarte multe informaţii utile pentru distrugerea lucrării diavolului.
Cu cât gradul unui demon e mai înalt, cu atât ştie mai multe despre planurile vrăjmaşului şi tacticile sale de război. Să nu faceţigreşeala de a fi atraşi într-o şedinţă de „ghicire a viitorului”; ocupaţi-vă numai de lupta aceasta. Este bine să rămâneţi calmi şi nonşalanţi când luptaţi cu vrăjmaşul. Păstraţi o atitudine de detaşare plictisită şi scepticism, chiar şi când spiritele vă dau informaţii surprinzătoare. Arătaţi îndoială şi neîncredere, chiar şi când sunteţi sigur că spun adevărul. Dacă aveţi o reacţie puternică la o informaţie oarecare, s-ar putea ca ele să-şi dea seama de greşeala lor şi să înceteze.
Adesea, demonul va fi revoltat că nu acceptaţi declaraţiile lui adevărate şi atunci va spune mânios alte informaţii utile, ca să convingă scepticii. Demonii sunt foarte mândri de viclenia, inteligenţa şi superioritatea lor faţă de oameni, pe care îi privesc cu un dispreţ extrem.
Profitaţi de aceasta şi prefaceţi-vă neştiutori, ca să-i momiţi să trădeze şi mai multe informaţii confidenţiale care pot fi folosite împotriva spiritelor.

Există şi un pericol în această ocupaţie de care trebuie să fim conştienţi.
Timp de doi sau trei ani după implicarea activă în lucrarea de eliberare, vor exista atacuri mentale la aproximativ fiecare trei sau patru luni. Fără nici un avertisment, lucrătorul îşi va simţi dintr-o dată mintea hoinărind haotic, va fi plin de îndoieli şi neîncrezător în toată această lucrare de alungare a spiritelor malefice.
În ciuda eliberării repetate şi a succeselor din viaţa proprie şi a altora, lucrătorul va fi zdruncinat şi se va întreba dacă nu cumva tot acest concept este o mare înşelătorie.
În mod repetat îi va fi indusă ideea că e amăgit şi că ar trebui să renunţe numaidecât la această acţiune nepopulară.

La urma urmei, niciuna din „marile” lucrări pastorale, marile biserici sau liderii cunoscuţi pe plan naţional nu aprobă, susţin sau practică eliberarea.

Aproape 100% se opun şi o atacă. Cine ar putea crede că atât de mulţi lideri spirituali se pot înşela? Aceste întrebări îl bombardează pe credinciosul asediat, în încercareadisperată de a-l face să renunţe la lucrare.
Rezistaţi, căci peste câteva ore sau zile atmosfera se va lumina şi vă veţi întreba cum de aţi fost în stare să puneţi la îndoială validitatea acestei lucrări care e cât se poate de biblică.

Lucrătorii trebuie să devină versaţi în hărţuirea demonilor care refuză cu încăpăţânare să plece din oameni atunci când li se cere.
De multe ori când nu vor să-şi spună numele, îi momesc zicându-le că poate le e ruşine de el sau că sunt atât de mici încât au numai un număr în loc de nume. Spiritelor le displace profund această depreciere şi înţepare.
Adesea ele ripostează spunând informaţii adevărate în încercarea de a-l impresiona pe lucrător.

Tot cicălind demonul în legătură cu ce face el în persoana respectivă, adesea se obţin indicii cu privire la numele lui.
Pentru a pedepsi demonii reticenţi Îl rog pe Tatăl ceresc, în numele lui Iisus, să trimită îngeri războinici cu săbii care să-i înlănţuiască pe conducătorii demonici şi să arunce focul lui Dumnezeu asupra lor.
Uneori ameninţ câte un demon împotrivitor spunându-I că voi face să fie tăiat în bucăţi sau tocat în confetti şi aruncat în locuri pustii unde va fi nevoie de o sută de ani pentru ca toate bucăţile să fie puse
iar la loc. Citirea pasajului Iov 30:3-8 cu voce tare şi în mod repetat este chinuitoare pentru vrăjmaş. Obligaţi un demon care se manifestă să vă privească (deşi demonii pot să vadă fără ochi şi să audă fără urechi). Ei urăsc acest lucru, care îi imobilizează.

Certaţi-i pentru că sunt laşi şi „nişte micuţi”, spuneţi-le că dacă Satana a ajuns să îi folosească pe ei, înseamnă că şi-a cam terminat resursele.
Când lucraţi asupra unui spirit, urmăriţi semnele indicatoare ale manifestării lui. Unele semne sunt lacrimile în ochi şi mişcări foarte discrete ale capului în timp ce repetaţi: „Eşti învins de Iisus, nu-
i aşa?” sau „Acum va trebui să pleci, în numele lui Iisus.”

Dărâmarea zidurilor demonice

Într-un articol din Reader’s Digest din mai 1980, a fost arătată importanţa contactului fizic pentru toate animalele cu sânge cald. În experimentele pe animale, absenţa atingerilor a produs: pierderea poftei de mâncare, creştere încetinită, declin al inteligenţei şi tipare de comportament anormale.

Atingerea tandră, afectuoasă poate fi vindecătoare şi terapeutică. Există o diferenţă între o
atingere afectuoasă şi încurajatoare şi una ce are scopul de a produce excitaţie sexuală.

Mulţi copii sunt norocoşi că au această foame a pielii satisfăcută, ceea ce duce la deschidere, căldură şi relaxare. Dacă această foame este refuzată, aceasta poate duce la închidere în sine, la o înclinaţie spre fantezie şi ostilitate şi o percepţie diminuată a propriei valori. S-a observat că adesea acestea se manifestă la şcoală prin comportamente precum: punerea de piedici, împingeri, încăierări, bătăi, împingerea colegilor pe scări şi aruncatul cu mâncare.
Imaginea macho pentru bărbaţi în societatea noastră a provocat probleme grave cu implicaţii profunde pentru bărbatul obişnuit şi pentru familie.
La o vârstă foarte timpurie, băieţii învaţă că „bărbaţii nu plâng când suferă, asta fac numai «pămpălăii»”

Micuţii învaţă să-şi ascundă sentimentele în sinea lor şi să plângă în interior, nu în exterior.
Dacă un tată e cât de cât afectuos cu familia sa, el îşi va arăta afecţiunea şi fizic, îm
brăţişându-şi şi sărutându-şi copiii. În cazul fiicelor, aceasta va continua chiar şi când ele au crescut şi sunt măritate. Totuşi, un băiat învaţă de la o vârstă foarte fragedă că „bărbaţii nu se îmbrăţişează şi nu
se sărută.” Pasamite ca nu e ceva masculin!

Iar el bineînţeles că vrea să fie masculin. După ce e refuzat categoric de câteva ori, îşi suprimă şi ascunde cu grijă dorinţa de a primi afecţiune fizică din partea tatălui. Pentru a se proteja şi pentru a se asigura că nimeni nu ştie de foamea lui după apropiere de tatăl său, el începe să construiască un zid pe dinăuntru, în spatele căruia se poate ascunde. Pecând ajunge la anii adolescenţei timpurii, zidul acesta e deja foarte înalt şi puternic. E însiguranţă şi poate suporta lovituri destul de puternice din exterior fără ca cineva să ştie dacă e afectat sau nu. Curând însă, îşi dă seama de un lucru îngrozitor: şi-a construit lui însuşi o celulă de închisoare! Când vrea să se apropie de oameni şi să stabilească legături apropiate cu ei, nu poate merge prea departe, fiindcă se loveşte de zid.
La fel, când alţii încearcă să se apropie de el, şi ei se lovesc de zid şi astfel, nu se pot stabili legături prea apropiate.

Problema aceasta se agravează când se căsătoreşte. O are lângă el pe fata pe care o iubeşte din tot sufletul şi căreia vrea să i se dedice complet.
Totuşi, când vrea să facă acest lucru, se loveşte din nou de duşmanul său neîndurător, zidul. E frustrat şi furios în timp ce încearcă în mod repetat să se elibereze. Soţia lui de asemenea se apropie de el, dorind să fie complet una cu el, dar şi ea se loveşte de zid.

Ea simte acest lucru în sufletul ei şi e nedumerită şi tulburată de incapacitatea lui de a i se dărui complet. Poate că spune el şi face tot ceea ce trebuie, dar există încă o reţinere.
Ca femeie, prima ei reacţie e să se acuze pe ea însăşi. Astfel, ea se analizează cu atenţie ca să vadă ceea ce face sau nu face bine şi ce a cauzat problema. Când îşi dă seama că într-adevăr face tot ce ştie să facă, se întreabă care o fi problema la el de nu manifestă reciprocitate.
Căsnicia e de-abia la început şi deja există tensiuni ascunse şi presiuni asupra relaţiei.

Nicio femeie, mamă sau soţie, nu poate să dărâme acest zid de închisoare din inima unui bărbat. A fost creat de tată şi trebuie distrus tot de o figură paternă. Când explic aceste lucruri, mulţi bărbaţi sunt întru totul de acord că acest tipar există în viaţa lor şi cer ajutor.

Dacă bărbatul doreşte, zidul poate fi dărâmat şi eliberarea obţinută. Eu pur şi simplu intervin şi mă ofer să îl adopt pe bărbatul respectiv ca „fiul” meu spiritual, eu devenind astfel „tatăl” său spiritual. Dacă e de acord, îl iau în braţe, îl ţin aproape şi îl îmbrăţişez cu căldură, sărutându-l pe obraz. Îl rog pe Tatăl ceresc să mă folosească drept un canal prin care să-şi reverse dragostea agape pentru acest bărbat care e aşa de înlănţuit.

Îi spun în mod repetat „fiului” meu ceea ce şi-a dorit dintotdeauna în secret să audă de latatăl său: „Te iubesc, fiule; te accept aşa cum eşti şi te iubesc. Sunt mândru de tine şi măbucur că eşti fiul meu.” În acelaşi timp îl îmbrăţişez şi îl sărut pe obraz repetat. Ţineţi minte că totul trebuie să fie autentic din partea figurii paterne, altfel sigur nu va funcţiona.

Bineînţeles că la început e ca şi cum ai lua în braţe un lemn. Bărbatul numai relaxat şi eliberat nu e, dar asta nu trebuie să vă descurajeze.

Pentru început, e mai importantă dorinţa lui de a dărâma zidul decât abilitatea de a coopera. Parcă îi şi
aud pe unii care citesc acum spunându-şi: „Niciodată n-aş putea să mă implic în aşa ceva”. Replica mea e
că Dumnezeu a ştiut că nu veţi vrea, de aceea mi-a vorbit mie, nu dvs.
El a ştiut că voi face orice e necesar ca să eliberez prizonierii. Atitudinile nepotrivite i-au ţinut pe multe
mii de oameni captivi într-o robie nemiloasă şi fără speranţă.
Unii oameni „drepţi” s-ar putea să-şi frângă mâinile „sfinte” cu oroare şi să spună că asemenea comportamente aduc a homosexualitate.
Dar de fapt ei vă spun astfel fără să vrea despre propriile lor dificultăţi!
În realitate, această abordare afectuoasă a fost folosită şi pentru a chinui şi alunga numeroase spirite necurate homosexuale.

Dacă credeţi că demonii nu cunosc diferenţa dintre dragostea agape virilă şi pofta trupească, atunci vă înşelaţi amarnic şi ştiţi prea puţin despre războiul spiritual. Ei reacţionează violent la dragostea autentică şi la afecţiunea creştină. Scripturile sunt clare în această privinţă, dar au fost ignorate şi trecute cu vederea
referitor la acest subiect, la fel cum se întâmplă şi cu multe alte subiecte (Fapte 20:1; 1 Tesaloniceni 5:26).
Biserica a pierdut mult când a renunţat la comunicarea „piept lângă piept” şi a înlocuit-o cu o strângere de mână sterilă. Mai ales în cadrul bisericii, e trist că unii sunt atât de plini de pofte trupeşti încât nu sunt în stare să-i ia în braţe pe alţii şi să demonstreze dragostea şi afecţiunea creştină. Lumea nu se mai minunează plină de respect şi admiraţie: „Uite cât de mult se iubesc!” Fiind un substitut al „tatălui”, eu trebuie mai întâi să-l conving pe om să accepte dragostea pe care i-o ofer. Surprinzător, acest pas e foarte dificil pentru cineva care toatăviaţa şi-a dorit exact acest lucru. Dar cu răbdare şi căldură, trebuie să-l conving să mă lase să trec prin zid şi să-l dărâm. Subliniez faptul că fără cooperarea lui acest lucru e
imposibil, fiindcă nu pot să dărâm zidul dacă el nu mă lasă. S-ar putea să fie nevoie de destul de mult timp, pentru că e înspăimântător pentru el să rişte să lase un străin înspatele zidului, în locul în care nimeni nu a mai intrat vreodată.
Primul semn al unei reuşite e când simt în sufletul meu că începe să se deschidă şi să primească dragostea pe care i-o ofer.
Bineînţeles că toate acestea sunt noi pentru el, dar trebuie să reuşesc să-l fac să-şi exprime şi el iubirea faţă de mine. Îl ajut întrebându-l dacă mă iubeşte (numai după ce a început să primească dragostea pe care i-o dau).
Răspunsul obişnuit e că dă sfios afirmativ din cap. Îl îndemn să îmi spună şi când îmi spune, îl îndemn să-mi şi arate.
Foarte neîndemânatic şi sfios, începe să-mi răspundă la îmbrăţişare, iar eu îl încurajez.
Exprimarea iubirii sale reprimate şi neexprimate pe care dintotdeauna a simţit-o pentru tatăl său este esenţială pentru distrugerea zidului şi eliberarea lui. Când lucrurile încep să se mişte în direcţia asta, îi cer să mă sărute pe obraz. Exprimarea sentimentelor şi a iubirii este esenţială pentru reuşită.

Desigur, oamenii sunt diferiţi, dar rezultatele după o asemenea procedură sunt aproape revoluţionare şi uluitoare.

Când zidul acela de apărare e dărâmat, îmi dau seama. Deodată bărbatul începe să se manifeste liber şi să mă îmbrăţişeze cu entuziasm. De obicei, izbucneşte în plâns când se produce eliberarea înăuntrul lui. Îl las să se bucure de eliberare şi în acelaşi timp, acesta e un moment potrivit pentru a le comanda spiritelor de Incapacitate de a dărui şi primi iubire în mod liber şi de Emoţii ascunse să iasă afară din el.
Următorul pas e să-l întreb dacă soţia lui e prezentă. De obicei, ea e acolo şi îi cer soţului să o ia în braţe, să o sărute şi să-i spună că o iubeşte.
Când el face acest lucru, ea întotdeauna izbucneşte în plâns şi îl strânge în braţe cu toată puterea.

Această reacţie e produsă de faptul că simte pentru întâia dată în viaţa lor împreună că el se apropie de ea cu toată fiinţa lui. Zidul acela blestemat a fost dărâmat şi ea îşi dă seama de lucrul acesta. Ce binecuvântare e să vezi libertatea care se naşte din dărâmarea zidului interior!

Asa arata iubirea matura, fii atenta la bodylanguage: https://www.youtube.com/watch?v=-35juCueVNE#t=24

Întotdeauna îl atenţionez să nu mai construiască iar zidul acela de falsă apărare, ci să se
bazeze numai pe Dumnezeu pentru a primi ajutor.
Există de asemenea şi multe femei şi fete care au avut experienţe similare de respingere din partea mamelor lor şi au suferit într-un mod asemănător cu cel descris mai sus. În cazul lor, femei credincioas
e şi înţelepte pot juca rolul de „mamă” spirituală şi face o lucrare puternică de vindecare. Am fost martor la asemenea lucrări de foarte multe ori.

Eu personal am zeci şi zeci de „fii” adoptivi în toată ţara (S.U.A.) care pot da mărturie că experienţa aceasta a reprezentat un punct de cotitură în creşterea lor spirituală şi în progresul înregistrat.
Mulţi dintre ei îi ajută acum pe alţii care au dificultăţi similare,folosind acelaşi tip de ajutor pe care l-au primit şi ei. De fapt, scriu acest capitol tocmaica urmare a numeroaselor cereri primite, ca să-i încurajez pe cei robiţi şi răniţi din punctde vedere emoţional să se lase eliberaţi de lucrătorii care vor să-i ajute.
Există fără îndoială şi bărbaţi care au avut relaţii proaste cu mamele lor şi femei care au avut probleme grave cu taţii lor şi care au nevoie de o lucrare de genul acesta. Acesta esteîncă un domeniu al eliberării care trebuie explorat. În acest caz, aş vrea să dau un sfat ca toate lucrurile să fie făcute discret şi modest.
Unul dintre avantajele de a face lucrarea de eliberare în mod deschis în cadrul unui grup (în afara faptului că e biblic) e că sunt puţine şanse să apară bârfe sau scandaluri. Lucrul acesta s-ar putea întâmpla dacă am lucra într-o şedinţă închisă. Desigur, trebuie să nestrăduim întotdeauna să facem toate lucrurile în chip cuviincios şi cu rânduială, evitân dorice pare rău, ca nu cumva binele nostru să fie vorbit de rău (1Tesaloniceni 5:22;Romani 14:16).

Ar trebui demonii să se manifeste?

Oriunde călătoresc, întâlnesc oameni care cred sincer că nu e bine să forţezi sau să permiţi ca entităţile demonice din persoane să se manifeste deschis.

Ei spun că acest lucrunu e necesar, că „ce zicem se va face” (Marcu 11:23). Eu bineînţeles nu am nimic
împotriva Scripturilor, care sunt baza pentru mare parte din distrugerea provocată fortificaţiilor vrăjmaşului. Totuşi, acesta NU e singurul text din Biblie care vorbeştedespre cum trebuie să ne rugăm.

Trebuie să găsim echilibrul între acest adevăr binecuvântat şi altele, la fel de valide. De exemplu, o lecţie importantă despre rugăciune ne este dată de vecinul revoltător de insistent care a tot bătut la uşă până a primit pâinea pe care şi-o dorea. Mai este şi o biată văduvă la fel de insistentă, care nu s-a lăsat păgubaşă până nu i s-a aprobat cererea (Luca11:5-10; 18:1-8).
Eu personal nu pot spune că sunt de părere că „zic şi se va face”, ci mai degrabă „zic până ce
se va face.” Mai sunt şi alte exemple în care oamenii au insistat până ce au primit ce cereau.
Am găsit multe spirite malefice ascunse în persoane care fuseseră declarate „eliberate” de cei care s-
au rugat o singură dată şi „s-au declarat satisfăcuti.” Îmi pare rău, dar nu sunt de acord cu ei, căci o astfel de abordare pur şi simplu nu reuşeşte să smulgă adâncile rădăcini demonice.

Noi nu căutăm manifestări anume şi nici nu le evităm. Scepticii nu vor crede niciodată în puterea supranaturală, în hidoşenia şi grozăvia absolută ale vrăjmaşului până ce nu vor fi confruntaţi cu realitatea lor dură în şedinţele de eliberare. Forţa fizică, contorsionările şi vorbirea spiritelor malefice i-au convins
pe mulţi care crezuseră iniţial că de fapt avem de-a face numai cu probleme psihologice sau întâmplări naturale. Sunt convins că Dumnezeu adesea permite asemenea manifestări numai ca să le închidă gura
celor care neagă.

Sunt unii care spun că lucrătorii niciodată n-ar trebui să fie loviţi, aruncaţi dintr-o parteîntr-alta, muşcaţi, scuipaţi etc. Eu însă scot în evidenţă că soldaţii care se înrolează într-o luptă de aproape cu un duşman feroce uneori vor mai avea parte şi de răni de război – dar nu ceva de care Domnul să nu se poată ocupa.
Eu am avut un ochi afectat grav de o lovitură de karate, dar în afară de cinci copci, datorită rugăciunilor colegilor mei, sângerarea s-a oprit instantaneu, ochiul s-a vindecat apoi şi durerea a dispărut.

Nu am avut vânătăi, ochiul nu a mai sângerat niciodată, nu m-a durut şi nici nu s-a umflat şi acest miracol i-a făcut pe oameni să-L laude pe Dumnezeu. Recent, într-o luptă violentă, unul din cei patru bărbaţi s-a ales cu nasul rupt după ce undemon a împins capul unui bărbat în el.
Durerea a fost groaznică, bineînţeles, dar a încetat instantaneu când ne-am rugat, iar nasul s-a vindecat complet pe loc, fără să seumfle şi fără probleme ulterioare.
Să spui că nu vei fi niciodată atacat dacă trăieşti după voia lui Dumnezeu înseamnă să ignori incidente precum cel în care Ştefan a fost ucis cu pietre (Fapte 7:58).
Pavel şi alţii au fost adesea trataţi rău din punct de vedere fizic şi asta nu ca urmare a stării lor spirituale. Trebuie să îndurăm greutăţile, „ca buni ostaşi ai lui Hristos”, aşa cum îlinstruieşte Pavel pe Timotei (2 Timotei 2:3)

Limbile şi demonii

În lucrarea de eliberare, adesea întâlnim spirite ale Limbilor false, care trebuie alungate în numele lui Iisus. Orice spirit malefic poate, dacă vrea, să vorbească în limbi, dar eu mă refer la un spirit demonic anume care intră în oameni, de obicei prin aşezarea mâinilor. Aceasta e o contrafacere a darului adevărat al limbilor (lumea ocultă şi transcendentală deţine multe astfel de contrafaceri).
Din cauză că e de la vrăjmaş, rezultatele folosirii limbilor sunt dăunătoare. De obicei, limbile false pot provoca depresie profundă şi/sau excitaţie sexuală.
Adevăratul dar al limbilor întăreşte credinţa (1 Corinteni 14:4) şi odihneşte mintea (1Corinteni 14:14, cuvintele din greacă traduse prin „fără rod” înseamnă „la odihnă”).
Bineînţeles, contrafacerile satanice fac exact opusul. Dacă credinciosul a primit astfel dedaruri, trebuie să renunţe la ele şi să le respingă, distrugându-le autoritatea şi dreptul legal de a se afla acolo. Revocând fosta acceptare a acestora, demonii sunt „programaţi” să fie expulzaţi în numele lui Iisus.
Aşa cum a mai explicat Win Worley în Battling the Hosts of Hell (Luptând cu oştile iadului), limbile sunt un ajutor nepreţuit pentru alungarea demonilor. Când Dumnezeuvrea, demonii pot înţelege limbile vorbite de credincioşi („limbi omeneşti şi îngereşti”,1Corinteni 13:1).
Fiindcă Duhul Sfânt furnizează cuvintele rostite, El poate ţinti spre spiritele malefice cu mare precizie.
Am văzut adesea demoni reacţionând cu multă frică şi furie la o asemenea biciuire prin limbi. De multe ori, demonii răspund întrebărilor şi afirmaţiilor făcute în limbi. Câteodată răspund în engleză, sau ocazional în limbi.

Alternarea rugăciunii cu înţelegerea (limba vorbită) şi cu rugăciunea în Duh (limbi) paresă pună un maximum de presiune asupra vrăjmaşului şi în acelaşi timp, diminueazătensiunea aflată asupra lucrătorului. Cu alte cuvinte, credinciosul e întărit şi relaxat, întimp ce spiritele sunt ţinute sub o presiune constantă care le epuizează spiritual.

Demonii pot fi alungaţi şi fără darul limbilor, dar acest dar charismatic e fără îndoială folositor în acest război. Nu pot dovedi acest lucru, dar cred că prin multă rugăciune în Duh (limbi) din partea credincioşilor, Duhul Sfânt atacă spiritele ascunse în creştin.
Prin urmare, există o mare împotrivire din punct de vedere teologic, dar nu numai, cu privire la a primi darul limbilor.
Sugestii suplimentare cu privire la eliberare
O minte pasivă reprezintă o piedică foarte mare în calea eliberării.
Pentru a învinge
pasivitatea, învăţaţi să luaţi iniţiativa. Faceţi atât cât puteţi pentru dvs. înşivă, în loc săaşteptaţi mereu ca alţii să gândească şi să facă ceva pe
ntru dvs.
Trăiţi moment cumoment, pas cu pas şi nu împrumutaţi necazuri de la ziua de mâine. Amintiţi-vă că
Dumnezeu v-a dat o minte şi are pretenţia de la voi să o folosiţi cum puteţi mai bine.

Watchman Nee enumeră următoarele simptome care caracterizează o minte pasivă: idei
fulgerătoare, imagini, vise, insomnie, uitare, lipsa concentrării, inactivitate, ezitare, pălăvrăgeală, încăpăţânare şi ochi năuciţi.
Când aveţi probleme demonice, unul din primele lucruri pe care vrăjmaşul le va face este să încerce să vă convingă că problema ţine de trup şi nu de spiritele malefice.
Când acestea hărţuiesc, chinuie sau conduc, producând comportamente fie pozitive, fie negative contrare principiilor dvs. despre ce e bine, trebuie să vă daţi seama că ele suntrădăcina problemei. Legaţi-le, hărţuiţi-le şi nu le daţi odihnă. Cu alte cuvinte, intraţi în ofensivă. Pentru a vă păstra puterea împotriva forţelor inamice, continuaţi să cereţi protecţia Sângelui şi opuneţi-vă acestor forţe în toate domeniile. Rugaţi-L pe Domnul săvă hrănească din Cuvântul Lui, nu renunţaţi niciodată la speranţă şi evitaţi introspecţia morbidă, prin care analizaţi prea mult punctele dvs slabe şi eşecurile. Implicaţi-vă activ şi în ajutorarea altora să se elibereze din ghiarele diavolului. Aceasta va accelera propria dvs eliberare. Nu aşteptaţi până sunteţi perfecţi – Dumnezeu ne pregăteşte pe măsură ce avem nevoie. Dacă ar aştepta un instrument perfect, ar trebui să aştepte până ce se întoarce Iisus!
De multe ori, amăgirile persistă în cei care au nevoie de ajutor. Una dintre cele mai frecvente este incapacitatea de a conştientiza că e posibil să fii amăgit; alta e să crezi că ocrotirea vine automat pentru cei născuţi din nou. Unii cred că Dumnezeu n-ar îngădui niciodată ca ei să fie amăgiţi, în timp ce alţii visează că sunt fără păcat şi în consecinţă nu sunt expuşi la pericolul amăgirilor şi manipulărilor satanice. Toate acestea sunt teorii greşite şi nebiblice, bazate numai pe mândrie.

O tactică foarte utilă atunci când avem de-a face cu spirite care refuză cu încăpăţânare să plece este aceea de a le lega (Matei 18:18). De asemenea, rugaţi-L pe Domnul să le pună într-un cufăr şi să le pecetluiască înăuntru, în timp ce un înger le citeşte din Scripturi zi şi noapte, până ce sunt alungate. Utile sunt textele despre moartea şi învierea lui Hristos, sângele lui Iisus, judecata de apoi şi gheenă. După ce demonii s-au „marinat” o vreme, de obicei sunt mult mai slabi şi şansele sunt mult mai mari ca ei să să dea bătuţi. Unul s-a bocit că simte că înnebuneşte fiindcă n-a putut să se odihnească deloc. Acel „înger nenorocit” a citit fără oprire din „cartea aceea îngrozitoare” zi şi noapte de când a fost legat. Deoarece demonii urăsc singurătatea şi iubesc întunericul, adesea ne rugăm ca spiritele să fie pecetluite separat unul de altul şi „cuferele” lor să fie umplute cu slava luiDumnezeu.

***
Informaţia din această broşură a fost preluată din seria Host of Hell (Oastea iadului) a pastorului Worley. Informaţii similare în legătură cu subiectul acestei broşuri se găsesc în celelalte unsprezece cărţi scrise de el.
Ioan 9:4
Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea când nimeni nu mai poate să lucreze.

Amintiri din „viata de dincolo”

Mulți copii par a fi mult mai înțelepți decât ne-ar indica  vârsta lor. Cel mai adesea interpretăm perlele lor ca niște ciudățenii, râdem și nu le dăm ateție. Dar dacă luăm aminte, unele lucruri pe care le spun copiii ne duc cu gândul la viețile anterioare. Mai jos redau câteva mărturii pe care părinții le-au împărtășit online despre ei când erau mici sau despre spusele copiilor lor. Aparent aceste povești pot fi doar povești, știm cu toții cât de mult ne plac poveștile, dar… poate ati auzit e cazul copilei indience a carei poveste s-a confirmat, acesta fiind cazul cel mai mediatizat.

 

Unii părinți au relatat cum copiii lor când erau la vârste mici, abia începând să vorbească, au făcut remarci despre propriul lor deces tragic, urmat de o viață mai fericită de această dată în actualul lor cămin. Evident ne putem îndoi că aveau de unde să conceapă niște raționamente atât de complexe, alimentînd astfel mitul urban prezentat în filmele cu bebelusi.

Sfintii parinti spun ca dorintele noastre sunt cele acre ne tin aici, judecatile si cuvintele pe care le spunem aiurea ca niste copii prosti ce suntem.

Sfintii parinti spun ca dorintele noastre sunt cele care ne tin aici, judecatile si cuvintele pe care le spunem aiurea ca niste copii prosti ce suntem. De aceea in toate formele de asceza, curatarea mintii este obiectivul

 

Iată ce spun părinții pe internet despre viețile anterioare ale copiilor:

1 . Când fiul meu a fost de 3 , mi-a spus că îi place cu adevărat noul lui tată,că  e foarte drăguț, că e singurul lui tată adevărat. Am întrebat „De ce ?”

El a răspuns : „Vechiul meu tată a fost foarte rău. El m-a înjunghiat în spate și eu am murit. Dar îmi place foarte mult noul meu tată, el nu face asta.”

 

2 . Când am fost mică, m-am înspăimântat când am văzut un un om într-un magazin. Acesta a fost cu totul neobișnuit pentru că eram foarte liniștită și cuminte în general. Nu a fost niciodată nevoie să mă dea afară de undeva pentru rea purtare.

Când mama mea a întrebat ce s-a întâmplat, când ne-am urcat în mașină, i-am spus că tipul ăla pe care îl vedeam acum pasămite pentru prima dată, m-a luat de lângă prima mea mamă și m-a ascuns sub podeaua lui și m-a făcut să dorm pentru o lungă perioadă de timp până când m-am trezit cu noua mea mamă.
Apoi am refuzat să stau în scaunul de masina pe drumul spre acasă, ascunzându-mă sub bordul mașinii, pentru ca să nu mă ia din nou de lângă mama. Ea a rămas perplexă, bineînțeles… fiind cu siguranță mama mea biologică, deci evident ” prim” mamă a mea. vă dați sema că s-a temut mai degrabă de o premoniție decât de reîncarnarea mea care îmi pare acum mai plauzibilă, mama fiind acum decedată de batrânețe.

 

3 . Pe când o îmbăiam pe fetița noastră de 2 ani și jumătate, eu și soția mea o informam de cât de important e să păstreze părțile intime curate. Ea a răspuns firesc: ” O, nimeni nu m-a scocerit pe mine acolo. Au incercat într-o noapte. Au lovit în ușă și au încercat, dar eu m-am luptat. Am murit și acum sunt aici.”
Ea a spus toate astea ca și cum ar fi fost ceva atât de firesc…

 

4 . ” Înainte de a mă fi născut aici, am avut o soră, nu? Ea și cealaltă mamă a mea sunt atât de bătrâne acum. Ele au fost ok când mașina a luat foc, dar eu sigur n-am fost !”

Avea poate 5 sau 6 ani. Acesta a fost cu totul neașteptat și scos din context, ca și cum și-ar fi amintit brusc.

 

5 . Când sora mea era mică, obișnuia să meargă prin casă cu o fotografie de-a bunicului, plângând și spunând: „Mi-e dor de tine Harvey.”

Bunicul Harvey însă a murit înainte să mă nasc eu sau sora mea. Mai mult decât decât acest eveniment oarecum obișnuit la ea, mama mi-a spus că sora mea spunea în mod constant lucruri pe care bunica Lucy le-ar spune…

 

6 . Când sora mea mai mică a început să vorbească , ea obișnuia să spună unele lucruri cu adevărat tulburătoare. Ea ne spunea despre modul în care vechea ei familie îi băga diverse lucruri prin diverse locuri făcând-o să plângă. Dar în cele din urmă, au ars-o atât de mult că ea a ajuns la noi, noua ei familie.

Ea a vorbit despre aceste lucruri, de la vârsta de 2 până la aproape 4 ani. Era mult prea mică pentru a fi fost vreodată expusă la orice astfel de informații sau să fi avut timp să i se fi întâmplat atătea lucruri, de unde familia mea a crezut întotdeauna că fata avea amintiri dintr-o viață anterioară.

 

7 . Între 2 si 6 ani, fiul meu mi-a spus aceeași poveste despre modul în care m-a ales să fiu mama lui.
El a spus cum era un bărbat într- un costum și alegea o mama care l-ar ajuta să realizeze o misiune de suflet. Nu am vorbit niciodată de spiritualitate … El a fost crescut departe de orice fel de mediu religios.
Modul în care a descris aceasta scenă a fost ca la cumpărături, într-o cameră luminoasă, cu oameni care s-au aliniat ca niște păpuși și că el ma ales pe mine. Omul în cele din urmă l-a întrebat dacă e sigur, el a răspuns căda și apoi s-a născut.

Fiul meu a avut o fascinatie timpurie față de avioanele din epoca celui de-al doilea razboi mondial. El le-ar putea identifica, piesele lor, în ce zonă au fost folosite și altele asemenea. Inca nu am nicio idee de unde a primit aceste informații. Sunt om de știință, iar tatăl lui este matematician.

L – am numit întotdeauna „bunicule”, din cauza conduitei sale pașnice și prudente. Serios acest copil are un suflet bătrân.

 

8 . Nepotul meu când a inceput cu adevarat să vorbească în propoziții le-a spus sorei mele și soțului ei, că e „atât de fericit că i-a ales pe ei”.  Și apoi a continuat să spună că înainte să fie copilul lor, a fost intr-o cameră luminoasă și a văzut loturi de oameni și el „a ales-o pe mama lui, deoarece ea avea un chip frumos.”

 

9 . Sora mea mai mare s-a născut în anul în care mama tatălui meu a murit. După spusele tatălui meu, de îndată ce sora mea a fost destul de mare pentru a spune cuvinte, ea a spus : „Eu sunt mama ta.”

 

10 . Mama mea povestea că atunci când eram mic, spuneam despre cum am murit într-un incendiu cu mult timp în urmă. Asta nu-mi amintesc, dar una dintre cele mai mari temeri ale mele este de incendiu. Doar fiind în propierea focului mă sperie teribil.

 

(…)

Asta seamănă întrucâtva cu vânătoarea de OZN-uri: mărturii, povești, povești...

Dar spre deosebire de OZN-uri, mușamalizările nu-și găsesc utilitatea, fenomenul nefiind „de interes”…

Drept pentru care, oamenii s-au implicat serios în studiul fenomenelor vieților anterioare la copii.

Astfel de discuții dau nașetere la multe ipoteze, cea mai comună fiind o reiterare a poveștilor din Vede, alături de variante ale poveștilor lu Ray Bradbury si alții, materializate în filme precum Matrix. Ce să-i faci, suntem propriile noastre creații…

—————————————————-

 

Dr Daniel Ganea
dr. Daniel Ganea

Medic de familieEcografie la domiciliu,

Medic urgente ambulanta privata

http://ConsultatiiLaDomiciliu.ro
Comunitatea Oamenilor Sanatosi

——————————————————————————————-
Dacă ai cont pe FacebookWordPressGoogle+Linkedinsau Tweeter, poți folosi butoanele Like și Share de mai jos pentru a recomanda articolul și prietenilor tăi.